Home

Reuniunea miniştrilor apărării din ţările UE

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a reprezentat, marți, Alianța Nord-Atlantică la o reuniune cu miniștrii Apărării din țările membre ale Uniunii Europene, în care a fost discutată tema cooperării UE-NATO și evoluția pregătirilor pentru reuniunea liderilor NATO de la Londra, cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței.

Potrivit unui comunicat al Consiliului UE, miniștrii Apărării și secretarul general adjunct al NATO au discutat despre dialogul politic UE-NATO, organizarea de exerciții coordonate și simultane și despre mobilitatea militară.

”Miniștrii Apărării au reafirmat puternica legătură transatlantică și angajamentul continuu al ambelor organizații de a lucra împreună. Secretarul general adjunct Mircea Geoană le-a prezentat miniștrilor europeni stadiul pregătirilor pentru următoarea reuniune a liderilor NATO, care va avea loc la Londra, în perioada 3-4 decembrie”, arată sursa citată.

Miniştrii apărării din Uniunea Europeană au dat undă verde marţi unui număr de 13 noi proiecte în cadrul Cooperării Structurate Permanente (PESCO) în materie de securitate şi apărare, transmite Agerpres.

Potrivit agenţiei DPA, au fost aprobate până acum 47 de proiecte în cadrul PESCO, inițiativă lansată de state membre ale UE în 2017 pentru a depăşi fragmentarea în materie de apărare şi pentru a reduce dependenţa de SUA.
Conform unui comunicat postat marţi pe site-ul Consiliului, cinci dintre proiectele noi se concentrează pe formare, acoperind domenii precum domeniul cibernetic, al scufundărilor, al acţiunilor tactice, în domeniul medical, precum şi în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice şi nucleare (CBRN). Alte proiecte se concentrează pe consolidarea acţiunilor de colaborare ale UE, precum şi pe dezvoltarea capabilităţilor pe mare, aer şi în spaţiu. Douăzeci şi cinci de state membre ale UE, printre care şi România, participă la PESCO.

Anti-submarine, cyber și forțe speciale

Potrivit DPA, unul din proiecte – Sistemul maritim antisubmarin fără pilot, condus de Franţa, Portugalia, Spania şi Suedia – va utiliza tehnologie de vârf şi inteligenţa artificială pentru războiul anti-submarine şi va contribui la protejarea ‘infrastructurilor submarine de mare valoare, precum şi a sistemelor energetice din mare’, dar şi a liniilor submarine de comunicaţii.

UE îşi propune, de asemenea, înfiinţarea unei academii cibernetice şi a unui hub de inovaţie, pentru pregătirea unei forţe de muncă cu expertiză tehnologică, proiect ce va fi condus de Spania şi Portugalia.

La rândul lor, Polonia şi Ungaria vor conduce demersurile de înfiinţare a unui centru medical axat pe asistarea forţelor europene de operaţiuni speciale.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a subliniat săptămâna trecută dorinţa de aprofundare a colaborării europene în materie de apărare atunci când a declarat că NATO se află în ‘moarte cerebrală’, aminteşte Reuters. Mulţi dintre aliaţi europeni au respins această descriere a NATO, înaintea summitului ce va avea loc pe 4 decembrie la Londra. Deşi 22 din statele UE sunt şi membre NATO, blocul european speră să lanseze din 2021 un fond de mai multe miliarde de euro pentru proiectarea şi construirea de noi tancuri, nave şi tehnologii. ‘Nu investim suficient (în apărare), iar aceste investiţii nu sunt suficient de eficiente’, a declarat luni şi ministrul francez al apărării, Florence Parly, la postul de radio France Inter, citând existenţa a 20 de tipuri diferite de aeronave de luptă, comparativ cu şase din SUA.

Rachete balistice și corveta de patrulare europeană
Franţa va avea un mare rol în 60% din cele 47 de proiecte, adesea împreună cu Germania, Italia şi Spania. Spre exemplu, Franţa va conduce proiectele de depistare de rachete balistice în spaţiu şi de dezvoltare a unei arme de bruiaj electronic, împreună cu Spania şi Suedia. Împreună cu Italia, Franţa va dezvolta un prototip pentru o nouă clasă de nave militare, denumită corveta de patrulă europeană.