Fundatia
Colegiului National de Aparare

STRATEGIA NATIONALA DE APARARE A TARII PENTRU PERIOADA 2015 ‐ 2019

CUVANT INAINTE

La preluarea mandatului de Presedinte al Romaniei am exprimat dezideratul si angajamentul afirmarii națiunii romane ca o națiune puternica, de cetațeni, o națiune care stie ce vrea in Europa, in lume si pentru sine insasi. Convingerea mea a ramas neclintita. Forța unei națiuni este data de valorile, obiectivele si aspirațiile comune, care depasesc sume a intereslor, ambițiilor si chiar a reusitelor individuale.

Strategia naționala de aparare a Romaniei este expresia concreta a acestei viziuni. O Romanie puternica in Europa si in lume exprima cel mai clar obiectivul final al Strategiei si defineste profilul pe care țara noastra si‐l construieste pentru urmatorii cinci ani si, imp licit, pe termen lung.

O Romanie puternica in Europa si in lume inseamna in primul rand un stat care asigura securitatea cetațenilor sai oriunde s‐ar afla ei. Aceasta declarație include o multitudine de aspecte. A asigura securitatea cetațenilor incepe cu a‐i respecta la ei acasa, a le proteja drepturile si libertațile in țara si in strainatate, a pune efectiv instituțiile in serviciul cetațeanului, asa cum le este menirea, si continua cu o dimensiune cat se poate de practica ‐ a le oferi securitate in comunitațile lor, precum si garanții juridice si protecție dip lomatica in afara granițelor.

Acest scop poate fi atins doar prin conectarea permanenta la realitate, prin evaluarea continua a starii de fapt si prin ințelegerea fenomenelor si provocarilor ce caracterizeaza actualul context. Prin urmare, Romania puternica este un stat care isi va dezvolta capacitatea de a opera eficient si pragmatic intr‐o paradigma schimbata, care stie sa raspunda la noile realitați si care poate anticipa evoluțiile din mediul de securitate. Recunoasterea schimbarilor care s‐au produs in ultimii ani in plan geopolitic reprezinta un prim pas necesar pentru a construi o Strategie bine ancorata in realitate si care identifica cele mai potrivite direcții de acțiune.

In al doilea rand, o Romanie puternica isi apara valorile, interesele si simbolurile care o definesc, bunurile naționale si resursele naturale, precum si instituțiile care o reprezinta. Prioritate trebuie acordata educației si sanatații, protejarii patrimoniului, mediului inco njurator, dar si susținerii domeniilor de excelența.

In fine, dar nu in ultimul rand, o Romanie puternica este un stat care contribuie la meniei si libertații. ținerea securitații colective si la promovarea democraț

Acest fapt presupune ca Romania isi va fi consolidat credibilitatea strategica, fiind recunoscuta pentru predictibilitate si continuitate atat in politica externa, de securitate si aparare, cat si in consolidarea democrației si statului de drept. O Romanie puternica se bucura nu doar de increderea deplina a partenerilor, ci este la randul sau un furnizor de incredere, o sursa de stabilitate intr‐o regiune complicata si de profund atasament fața de valorile si principiile democratice.

Ne aflam la mai bine de 10 ani de la aderarea Romaniei la NATO si la 8 ani de la intrarea țarii noastre in Uniunea Europeana ca membru cu drepturi depline. Drumul parcurs de la aceste momente pana astazi se cuvine a fi recunoscut si apreciat. Romania s‐a schimbat in aceasta perioada, iar Strategia naționala de aparare vine sa reafirme, in cel mai responsabil mod, caracterul ireversibil al acestui parcurs si al angajamentelor pe care el le presupune. Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO si la Uniunea Europeana sunt fundamentele politicii noastre externe. Construcția Romaniei puternice este strans legata de acestea.

Strategia naționala de aparare a Romaniei ține de atribuțiile Presedintelui Romaniei. Acest document nu este si nu trebuie sa fie un act de voința al unei persoane, fie ea investita cu funcția cea mai inalta in stat, nici al catorva instituții. Strategia naționala de aparare a țarii este mai mult decat atat. Ea isi propune sa raspunda unor nevoi si asteptari ale societații si priveste fiecare cetațean, societatea in ansamblu, precum si instituțiile statului. Elaborarea ei a implicat un proces de consultare cu specialisti, cu factori politici, cu reprezentanți ai instituțiilor cu atribuții in domeniu, ai mediului academic si ai societații civile.

Convingerea mea a fost intotdeauna aceea ca politica in domeniul securitații naționale, in toate componentele ei, trebuie sa faca obiectul unui dialog si consens al societații romanesti. Iar ca Presedinte imi revine misiunea si responsabilitatea de a integra organic politica externa si de securitate in vederea apararii si promovarii intereselor noastre naționale.

INTRODUCERE

1. In conformitate cu prevederile din Constitutia Romaniei si Legea 473/2004 privind planificarea apararii, Strategia nationala de aparare a Romaniei, denumita in continuare Strategia, este principalul instrument care fundamenteaza planificarea apararii la nivel national si asigura cadrul strategic pentru organizarea si coordonarea unitara a activitatilor care privesc apararea tarii si securitatea nationala, prin Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.

2. Prin obiectivele si conținutul sau, Strategia se refera la apararea țarii si securitatea naționala in ansamblu. Schimbarile de paradigma privind conceptul de aparare a țarii si securitate nationala, legate de dinamica din ce in ce mai imprevizibila a mediului de securitate, impun necesitatea reanalizarii acestuia si, in perspectiva imediata, actualizarea cadru lui juridic national.

3. Strategia reflecta necesitatea promovarii unui concept de securitate nationala extinsa ‐ fundamentat pe democratia constitutionala si respectul mutual dintre cetateni si stat ‐ care vizeaza interesele care converg spre asigurarea securitatii nationale, manifestate in urmatoarele domenii: aparare (inteleasa in dubla calitate normativa, de aparare nationala si aparare colectiva), ordine publica, activitatea de informatii, contrainformatii si de securitate, educatie, sanatate, economic, energetic, financiar, mediu, infrastructuri critice. Strategia are o abordare integratoare si multidimensionala, in care dimensiunea de aparare se imbina si echilibreaza reciproc cu o serie de alte dimensiuni ‐ ordine publica; activitatea de informații, contrainformații si de securitate; diplomația; managementul situați ilor de criza; educația, sanatatea si demografia.

4. Necesitatea extinderii conceptului de securitate nationala este motivata si de asigurarea convergentei cu principiile europene de securitate, dezvoltate in Strategia de Securitate Europeana si Strategia de Securitate Interna a Uniunii Europene, in care securitatea si dezvoltarea sunt plasate intr‐o relatie de directa proportionalitate. In plus, extinderea conceptului de securitate nationala vizeaza asigurarea unei reziliente sporite a institutiilor de stat si a societatii civile in fata unor posibile situatii de criza, fortuite sau persistente, intr‐un mediu international de securitate impredictibil si intr‐un context de securitate complex.

5. Schimbarea de paradigma la nivel global se caracterizeaza prin cateva evolutii de care trebuie sa tinem cont in elaborarea unei noi Strategii. Romania se afla intr‐o regiune care a fost mult timp caracterizata de prezenta unor conflicte inghețate. Astazi regiunea este marcata de conflicte active si de o deteriorare a relațiilor dintre NATO si Federația Rusa. Prezenta zonelor de conflict in regiune ridica in mod direct si problema securitații cetațenilor romani.

6. In plan global, terorismul a capatat noi dimensiuni, nefiind un fenomen indepartat, ci unul aproape de spațiul nostru. Cetațenii romani pot fi afectați de consecințele actelor teroriste. Criza economica si financiara, la randul sau, a contribuit la aceasta schimbare de parad igma, iar efectele sale se resimt pe termen lung.

7. Romania traverseaza o perioada in care multiple riscuri, amenintari si vulnerabilitati se intersecteaza uneori, iar alteori se suprapun, generand efecte imprevizibile nu doar la nivel national sau regional, ci si global.

8. Securitatea nationala nu poate fi asigurata individual de catre niciun stat, noile provocari ale mediului de securitate impunand colaborarea efectiva si eficienta in cadrul meca nismelor si formatelor de cooperare internationala.

9. Pentru a gestiona responsabil impactul unor astfel de surprize strategice, dincolo de cunoasterea evolutiilor din mediul de securitate, este nevoie mai mult decat oricand de coeziun ru tara e si consens la nivelnational in problemele vitale pentnoastra.

10. Pentru asigurarea resurselor necesare domeniului securitatii este nevoie de o economiee tioenta. de piata robusta, bazata plibera initiava si cncurenta transpar

11. Strategia urmareste sa stabileasca pasii necesari pentru consolidarea credibilitatii strategice a Romaniei, prin promovarea continuitatii si predictibilitatii ce deriva din statutul de stat membru al Aliantei Nord‐Atlantice si Uniunii Europene. Totodata, sunt necesare extinderea si consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii si a altor parteneriate strategice, precum si a relatiilor de cooperare cu ceilalti actori internationali.

12. Din aceasta perspectiva, obiectivele si directiile de actiune care privesc securitatea nationala urmaresc consolidarea capacitatilor militare si civile nationale la standarde care sa permita prevenirea, descurajarea si apararea impotriva oricaror actiuni agresive la adresa tarii noastre. Participarea activa a Romaniei la apararea colectiva in cadrul NATO, la implementarea clauzei de solidaritate si asistenta reciproca in conformitate cu prevederile Tratatului de la Lisabona al Uniunii Europene si la dezvoltarea Politicii europene de Securitate si Aparare Comuna si a operatiunilor asociate asigurarii spatiului european de libertae, securitat te si justitie sunt de importanta egala.

13. Strategia defineste interesele si obiectivele nationale de securitate, prezinta o evaluare a mediului de securitate, identifica principalele amenintari, riscuri si vulnerabilitati la adresa intereselor fundamentale ale Romaniei si formuleaza principalele directii de actiune pentru asigurarea securitatii nationale.

14. Strategia reprezinta o datorie morala si politica, avand in vedere ca in 2018 vom celebra centenarul Unirii, iar in 2019 Romania va prelua, pentru prima data, presedintia Consiliului Uniunii Europene, la mai bine de un deceniu de la aderarea efectiva.

Capitolul I DEFINIREA INTERESELOR SI OBIECTIVELOR NATIONALE DE SECURITATE

1.1. Valori si principii

15. Ca tara europeana, membra a Uniunii Europene si a NATO, Romania este un stat de drept, democratic si social, impartasind aceleasi valori ca si celelalte state membre: demnitatea umana, drepturile si libertațile cetațenilor, libera dezvoltare a personalitații umane pl ,dretatea si puralismul, egalitatea in fața legii.

16. In definirea intereselor si a obiectivelor nationale de securitate, Strategia este fundamentata pe urmatoarele va l ori:

•  demnitatea, inteleasa ca atribut esential al persoanei umane;
• coeziunea civica si afirmarea identitații nationale, ca aspiratii comune ale comunitatii de cetateni reuniti in stat;
• democratia constituționala si statul de drept, respectiv cultura politica participativa, pluralismul politic, separatia si echilibrul puterilor in stat, garantarea drepturilor si libertatiIor fundamentale ale cetațenilor si respectul fata de prevederile constitutionale s i legale;
• integritatea statala si teritoriala a Romaniei, bazata pe loialitatea cetatenilor si institutiilor publice fata de suveranitatea nationala.

17. In scopul promovarii acestor valori, Strategia se bazeaza pe respectarea urmatoarele  principii

• continuitatea, principiu ce deriva din necesitatea coerentei politicilor in baza carora Romania isi construieste viitorul si se integreaza in comunitatea europeana si euroatlanticã. Astfel, mentinerea viziunii si a directiilor de cooperare in cadrul NATO, Uniunii Europene si al parteneriatelor strategice, indeosebi al celui cu SUA, este in masura sa asigure Romaniei conditiile necesare sporirii capacitatii de prevenire a conflictelor, de gestionare a crizelor si de crestere a capacitatii operationale de reactie Ia amenintari;
• predictibilitatea, principiu ce priveste elaborarea si implementarea politicilor de securitate nationala la nivel intern, cat si in planul politicii externe, cu respectarea imperativului conectarii ferme si ireversibile la principiile, mecanismele si procedurile de consultare, de decizie si de planificare aliate in scopul sporirii contributiei Romaniei Ia apararea colectiva;
• legalitatea, principiu care implica indeplinirea cu buna‐credinta a obligatiilor asumate de Romania in plan national, european si international atunci cand actioneaza pentru asigurarea si garantarea apararii tarii, a cetatenilor sai, a drepturilor fundamentale ale acestora, precum si in directia prevenirii riscurilor, combaterii amenintarilor si limitarii vulnerabitai‐ t lor care lear putea periclita;
• proportionalitatea, principiu care vizeaza adecvarea mijloacelor de acțiune necesare asigurarii securitații naționale la obiectivele stabilite si resursele alocate.

18. Pentru a asigura respectarea valorilor si principiilor enuntate, Strategia isi asuma un caracter pragmatic si operational prin incurajarea initiativei si a efortului conjugat al institutiilor cu atributii in implementarea politicilor de aparare si de securitate, precum si prin coordonarea eficienta a acțiunilor acestora.

1.2. Interese nationale de securitate

19. In definirea intereselor nationale de securitate, Strategia se raporteaza prioritar la prevederile Constitutiei potrivit carora Romania este stat national, suveran, independent si indivizibil. De aici decurg firesc interesele nationale, inclusiv cele de securitate, care vizeaza promovarea si apararea, prin mijloace legitime, a valorilor prin care statul roman isi garanteaza existenta, identitatea, dezvoltarea si stabilitatea, in baza carora isi construieste viitorue securitatii internationale. l si in temeiul carora participa Ia realizara

20. Interesele nation ale de securit ate sunt:

• garantarea caracterului national, a suveranitatii, independentei, unitatii si ind ivizibilitatii statului;
• apararea integritatii si inalienabilitații teritoriale a tarii;
• apararea si consolidarea democratiei constitutionale si a statului de drept;
• protejarea drepturilor si Iibertatilor fundamentale ale tuturor cetațenilor e si gar antara sigurantei lor;
• garantarea dreptului la pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii etnice, culturale lingvistice si religioase persoanelor aparținand minoritaților naționale;
• valorificarea resurselor si a pozitionarii geo‐strategice ale tarii noastre in vederea atingerii nivelului de b unastare la care cetatenii sunt indreptatiti;
• reducerea decalajelor de dezvoltare si reconstructia marilor sisteme publice;
• asigurarea ireversibiIitatii apartenentei la sistemul de aparare colectiva trans atlantic;
• consolidarea Uniunii Europene si participarea activa la procesele de integrare in interiorul acesteia.

1.3. Obiective nationale de securitate

21. Promovarea intereselor nationale de securitate se realizeaza prin stabilirea unor repere ale efortului statal, concre tizate in obiective nationale de securitate.

22. Din perspecti va interna, obiectivele nationale de securitate vizeaza:

consolidarea capacitatii nationale de aparare menita sa asigure integritatea teritoriala, suveranitatea si independenta Romaniei, precum si securit atea poporului roman;

promovarea si asigurarea exercitarii neingradite a drepturilor si libertat ilor fundamentale;

buna functionare a justitiei si asigurarea ordinii de drept;

inlaturarea deficientelor care afecteaza buna guvernanța, intarirea capacitatii administrative, protejarea procesului decizional fata de /sau actiuni nel influen te siegitime sau netransparente;

asigurarea eficientei sistemelor nationale de prevenire si gestionare a situatiilor d e criza, interne si externe, militare sau de natura civila;

consolidarea securitatii si protectiei infrastructurilor critice ‐ energetice, de transport si cibernetice ‐, precum si a securitatii alimentare si a mediului;

dezvoltar ea capabilitatilor de combatere a amenintarilor asimetrice;

asigurarea unui mediu economic performant, dinamic si competitiv, in plan investitional si antreprenorial, precum si a stabilitatii financiar‐ bugetare a statului;

dezvoltarea consolidata, durabila si adaptata schimbarilor sociale a e n marilor sist me publice(saatate, educatie, protectie sociala);

prevenirea reactiilor si tendintelor radicale sau extremiste, prin respectarea pluralismului in societate si cultivarea tolerantei la nivelul societa tii civile;

promovarea identitatii naționale, inclusiv prin prezervarea si valorificarea patrimoniului cultural si natural, precum si prin incurajarea responsabila a domeniilor de excelenta.

23. Din perspectiva politicii externe, Romania trebuie sa urmareasca conturarea unui profil de tara care sa corespunda nivelului de ambitie asumat la nivel politic, ponderii demog rafice si capacitatii de dezvoltare economica.

24. In acest sens, urmaresc: obiectivele nationale de securitate

• consolidarea profilului Romaniei in NATO si Uniunea Europeana, prin contributii atat conceptuale, cat si operationale;
• respectarea principiilor si valoilor fundametale ale Uniuni Europene;
• consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, inclusiv in domeniul economic si comercial;
• asigurarea securitatii in regiunea Marii Negre;
• aprofundarea cooperarii cu statele vecine si cu cele din flancul estic al NATO;
•  intensificarea cooperarii regionale, inclusiv in domeniul apararii
• sustinerea parcursului european al Republicii Moldova;
• promovarea intereselor politice, economice si de securitate in regiuni de relevanta strategica pentru tara noastra.

25. Obiectivele interne si externe nu vor putea fi atinse la amplitudinea dorita in absenta unui proiect de tara pe termen lung, asumat de intreaga clasa politica, proiect apt sa atraga consensul national, in acord cu interesele nationale de securitate.

Capitolul II EVALUAREA MEDIULUI INTERNATIONAL DE SECURITATE

26. Mediul actual de securitate in cadrul caruia Romania isi apara si promoveaza valorile, principiile, interesele si obiectivele strategice si de securitate este caracterizat de complexitate si dinamism, ca urmare a regandirii posturii strategice si militare a unor state, precum si a interdependentelor politice, economice si tehnologice produse de fenomenul globali zarii.

27. In perspectiva, mediul de securitate va continua sa fie influentat de provocari multiple, unele cu manifestari previzibile si lineare, reprezentand consecinte ale unor strategii urmarite de diversi actori statali si non‐statali pe termen lung, iar altele, dimpotriva, cu caracter impredi ctibil, nonlinear si profund perturbator, care pot genera surprize strategice.

28. Spatiul european se afla intr‐un proces de transformari demografice cu implicatii strategice. Transformarile demografice sunt verificabile la nivel statistic, vor persista pe termen lung, iar implicatiile acestora sunt atat pozitive, cat si negative. Acest tip de transformari sistemice vor afecta in mod diferentiat statele europene si regiunile adiacente acestora, insa impactul asupra securitatii europene si a Romaniei va fi unul diferentiat, pe termen lung.

2.1. Mediul global de securitate

.29. La nivel global, mediul de securitate se afla intr‐o continua transformare, care se reflecta in principal in accentuarea interdependentelor si impredictibilitatii in sistemul de relatii internationale si dificultatea de a delimita riscurile si amenintarile de tip clasic de cele asimet rice si hibride.

30. Pe termen mediu si lung, evolutiile din mediul de securitate global vor fi dominate de tendinte complexe, a caror cunoastere este pentru tara noastra de o importanta majora: ● reconfigurarea jocurilor geo‐strategice; ● dezvoltarea rapida a tehnologiei informatiei; ● resurgenta nationalismului si a extremismului; ● fragmentarea etnico‐religioasa si radicalizarea ideologica; ● adaptarea infrastructurilor critice in raport cu aparitia de calamitati, crize energetice, atacuri cibernetice, pandemii.

31. Gradul ridicat de incertitudine a evolutiilor din mediul de securitate, corelat cu factorii interni si externi care influenteaza parcursul Romaniei, impune noi modalitati de actiune, bazate pe o viziune pe termen mediu si lung. Dinamica evolutiilor actuale de securitate profileaza doua mari provocari: identificarea constantelor si anticiparea posibilelor fenomene interne,t regionale si inernationale care pot afecta securitatea nationala a Romaniei.

32. In anticiparea si prevenirea problemelor majore de securitate la nivel global un rol important revine Organizatiei Natiunilor Unite, atat in ceea ce priveste consultarea, cat si decizia privind rezolvarea unor crize regionale. Contestarea tot mai frecventa a regimului international al tratatelor si intelegerilor privitoare la inarmare, la desfasurarea si stationarea de forte si capacitati militare si la masurile de crestere a increderii si securitatii la nivel regional si international poate accentua fragmentarea, diviziunile si clivajele, generand reconfigurarea turbulenta la nivelul relatiilor internationale.

2.2. Dimensiuni de securitate la nivel euro‐atlantic

33. Pozitionarea Romaniei pe flancul estic al Aliantei Nord‐Atlantice si al Uniunii Europene, precum si la interferenta unor zone cu risc de securitate de nivel ridicat evidentiaza faptul ca apararea si securitatea depasesc sfera de responsabilitate a unui singur stat. Este necesara redefinirea unor concepte si stabilirea unor masuri care sa asigure predictibilitate si consens in intrebuintarea instrumentelor nationale atat independent, cat si in cadru aliat si comunitar, OSCE fiind, in acest senn sistemul de securitate euo s, un element important irpean.

34. Garantul principal al securitatii Romaniei este Alianta Nord‐Atlantica, relatia transatlantica reprezentand liantul strategic care confera coerenta si consistenta actiunilor NATO. Soliditatea relatiei transatlantice depinde de mentinerea angajamentului SUA in Europa, precum si de modul in care aliatii si partenerii europeni vor aloca resurse pentru dezvol tarea propriilor capacitati de aparare.

35. Un actor important in spatiul european si euroatlantic este Federatia Rusa. Actiunile acesteia in regiunea Marii Negre, incalcarea normelor de drept international, punerea in discutie a ordinii internationale, conservarea conflictelor inghetate si anexarea Crimeii au readus in atentia NATO atat indeplinirea misiunii ei fundamentale, apararea colectiva, cat si validita tea aranjamentelor de securitate incheiate cu Rusia la sfarsitul secolului XX.

36. Arhitectura europeana de securitate este tot mai amenintata de crize si conflicte in derulare in imediata vecinatate, la est si la sud, in masura sa afecteze, direct sau indirect, interesele nationale de securitate ale Romaniei. Evolutiile din Vecinatatea Estica, Orientul Mijlociul si Nordul Africii genereaza o multitudine de provocari la adresa securitatii spatiului comunitar, fiind tot mai evidenta necesitatea revizuirii si consolidarii politicilor Uniunii Europene in domeniul securitatii si apararii comune si afacerilor interne.

37. Emergenta gruparilor teroriste stimuleaza fenomenul radicalizarii islamice la nivel european, evidentiind riscurile pe care le prezinta intoarcerea in spatiul comunitar a jihadistilor europeni, care anterior au fost angajati in lupte sau programe de antrenament in state cu problematica terorista activa.

38. Accentuarea migratiei provenind din zonele de conflict sau cu o situatie economica precara a generat provocari la adresa capacitatii statelor membre de gestionare a fluxurilor de imigranți ilegali si de preluare/integrare in cadrul comunitatilor locale.

2.3. Mediul de securitate regional

39. La nivel regional si sub‐regional, mediul in care Romania isi apara si promoveaza valorile, principiile si interesele se afla intr‐o noua faza de reconfigurare. Dinamica actuala de securitate poate afecta atat direct, cat si indirect, starea de securitate a Romaniei si siguran ta cetatenilor sai.

40. Romania are obligatia de a pastra echilibrul strategic intr‐o zona de interferenta a unor complexe de securitate regionale, dar si de a contribui la consolidarea procesului de europenizare, prin extinderea graduala a spatiului european de libertate, prosperitate, securitate si justitie.

41. Cooperarea regionala, prin consolidarea dimensiunilor estica si sudica ale politicilor de vecinatate a Uniunii Europene creste in importanta.

42. Federatia Rusa incearca sa‐si consolideze statutul de putere in plan regional, actiunile sale afectand stabilitatea regionala si parcursul european al Ucrainei, Republicii Moldova si Georgii e.

43. Perpetuarea instabilitatii din Balcanii de Vest genereaza derapaje populiste, extremiste, radicale sau chiar fundamentaliste, prin adancirea unor clivaje istorice si afectarea drepturilor comunitatilor etnice, favorizand criminalitatea organizata si coruptia.

44. Arhitectura energetica regionala poate suferi mutatii determinate de eventuale sincope in valorificarea resurselor energetice din arealul pontic si dezvoltarea unor proiecte energenea Europeana si Romania. tice concurente celor sustinute de Uniu

45. Punerea sub semnul intrebarii a sistemului de valori liberale, derapajele de la normele statului de drept, tendintele autoritare in exercitarea puterii, exacerbarea discursului nationalist si populist determina cresterea instabilitatii regionale si diminuarea sentimentului de securitate in zona.

Capitolul III AMENINTARI, RISCURI SI VULNERABILITATI

46. In mod traditional, amenintarile, riscurile si vulnerabilitatile la adresa apararii si securitatii sunt evaluate prin prisma unor concepte militare, insa mediul actual de securitate necesita o abordare extinsa, in care sa se regaseasca, pe langa elementele de natura securitara, si cele de natura economica, sociala, politica, tehnologica si de mediu.

47. Amenințarile reprezinta capacitați, strategii, intenții ori planuri ce pot afecta valorile, interes ele si obiectivele naționale de securitate.

48. Riscurile reprezinta probabilitatea de manifestare a unui eveniment incert, cu impact direct s au indirect asupra securitatii nationale.

49. Vulnerabilitatile sunt consecinte ale unor disfunctii ori deficiente sistemice, care pot fi exploa tate sau pot contribui la materializarea unei amenintari sau a unui risc.

50. Deteriorarea situatiei de securitate la nivel international, dar mai ales regional impune cunoasterea principalelor amenintari, riscuri si vulnerabilitati cu care se confrunta tara noastra, in contextul aparitiei si, posibil, al dezvoltarii unor noi forme de influentare si constrangere, ca rezultat al unui mix de componente neconventionale si conventionale.

3.1. Amenintari

51. Actiunile destabilizatoare din vecinatatea estica genereaza provocari majore pentru securitatea spatiului euro‐atlantic, creand instabilitate regionala si posibile fenomene negative, printre care migratie, criminalitate organizata, insa si afectarea potențialului de dezvoltare economica.

52. Perpetuarea conflictelor inghetate din regiunea Marii Negre si instabilitatea din Balcanii de Vest creeaza presiuni suplimentare asupra Romaniei. Tensiunile inter‐etnice si dezechilibrele regionale in statele din proximitate pot conduce la declansarea unor conflicte regionle

53. Distorsiunile de pe pietele energetice si proiectele concurente ale unor actori statali sau non‐statali afecteaza eforturile Romaniei de asigurare a unui nivel suficient al securitații energetice.

54. Amenintarile cibernetice lansate de entitati ostile, statale sau non‐statale, asupra infrastructurilor informationale de interes strategic ale institutiilor publice si companiilor, 15 ntial de conflict armat. 64. De interes pentru securitatea nationala raman riscurile cu probabilitate redusa, dar cu impact major: confruntari militare de joasa intensitate, dar persistente in timp, fluxuri migratorii generate de catastrofe naturale, pandemii, dezastre ecologice. atacurile cibernetice desfasurate de grupari de criminalitate cibernetica sau atacurile cibernetice extremi ste lansate de grupuri de hackeri afecteaza direct securitatea nationala.

55. Terorismul este o amenintare persistenta, cu forme de manifestare dificil de anticipat si contracarat, inclusiv din perspectiva identificarii si destructurarii fluxurilor de recrutare si finantare a acestor activitati. Contingentele nationale care participa la misiuni externe sunt expuse riscurilor si amenintarilor generate de actiunile fortelor, organizatiilor si gruparilor teroriste. Propaganda fundamentalista in crestere, in special in mediul virtual, favorizeaza aparitia de noi cazuri de radicalizare ori de implicare in actiuni extremist‐teroriste .

56. Proliferarea armelor de distrugere in masa si a vectorilor purtatori, precum si traficul de produse cu dubla utilizare, pot afecta securitatea nationala, in conditiile unei destabilizari la nivel regional.

57. Actiunile informative ostile, care au in vedere dezvoltarea unor puncte de sprijin pe teritoriul national, in special in scop de influenta, pot obstructiona proiectele strategice ale Romaniei si deciziile in stat.

3.2. Riscuri

58. Instabilitatea regionala limiteaza capacitatea Romaniei de promovare a intereselor strategice, cu precadere a celor privind sustinerea parcursului european al Republicii Moldova, solutionarea conflictelor inghetate, asigurarea securitatii energetice, protejarea drepturilor comunitatilor romanesti si a activitatilor economice derulate in Zona Economica Exclusiva a Romaniei la Marea Neagra.

59. Nerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale Romaniei poate fi generata de persistenta dificultatilor economice, proliferarea economiei subterane si a coruptiei, evaziunea fiscala, precaritatea infrastructurii, dar si de factori externi precum perpetuarea decalajelor de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene si gradul scazut de rezistența fata de turbulentele majore de pe pietele exta erne, mai les pe zona financiar‐bancara.

60. Riscuri de natura sociala persista pe fondul unor tendinte cum ar fi declinul demografic, emigratia populatiei active, degradarea factorilor de mediu, al deficientelor din sistemele nationale de sanatate, educatie si asistenta sociala, dar si al distorsiunilor pe piata muncii.

61. Radicalizarea entitatilor extremiste prezente pe teritoriul Romaniei se poate produce pe fondul accentuarii curentelor extremiste de sorginte etnica, religioasa sau de alta natura.

62. Criminalitatea transfrontaliera, de la trafic de droguri, persoane, arme si bunuri, migratie ilegala pana la criminalitate economico‐financiara, este un alt fenomen cu posibil impact asupra securitatii naționale.

63. Traficarea ilegala de armament conventional poate deriva din interesul unor actori statali si non‐statali de a derula astfel de operatiuni, avand ca destinatie zone de conflict sau cu potential de confict armat.

64. De interes pentru securitatea nationala raman riscurile cu probabilitate redusa, dar cu impact major: confruntari militare de joasa intensitate, dar persistente in timp, fluxuri migratorii generate de catastrofe naturale, pandemii, dezastre ecologice.

3.3. Vulnerabilitati

65. Capacitatea institutiilor statului de a evalua si diminua impactul riscurilor si amenintarilor este limitata de persistenta unor vulnerabilitati in: absorbtia fondurilor europene, utilizarea banului public, energie, infrastructura critica, agricultura, protectia mediului, justitie, sanatate, educatie si cercetare stiintifica. Absenta unei planificari bugetare multianuale reale, care sa determine asumarea si respectarea unor programe de investitii, are efecte negative, inclusiv in ceea ce priveste cresterea capabilitatilor fortelor armate si respectarea angajamentelor privind cheltuielile militare.

66. Capabilitatea administratiei centrale si locale de a implementa politicile publice nation ale si europene constituie o alta vulnerabilitate.

67. Reactia inter‐institutionala in situatii de criza este afectata de precaritatea resurselor si incoerența in gestionarea diverselor tipuri de riscuri. Aceasta vulnerabilitate devine si mai importanta daca ne referim la capacitatea de interoperabilitate a diverselor institutii ale statului care trebuie sa actioneze in cazul unor amenintari asimetrice si de tip hibrid.

68. Coruptia vulnerabilizeaza statul, genereaza prejudicii economiei si afecteaza potentialul de dezvoltare a țarii, buna guvernanța, decizia in folosul cetatenilor si comunitatilor, precum si increderea in actul de justitie si in institutiile statului. In plan extern, persist enta coruptiei are impact negativ asupra credibilitatii si imaginii tarii noastre.

69. Alte vulnerabilitati deriva din excluziunea si polarizarea sociala, gradul de saracie, declinul demografic, migratia fortei de munca specializate, disparitatile socio‐economice intre regiuni si județe, fragilitatea spiritului si solidarittii civice

Capitolul IV DIRECTII DE ACTIUNE SI PRINCIPALELE MODALITATI PENTRU ASIGURAREA SECURITATII NATIONALE A ROMANIEI

4.1. Premise

70. Interesele si obiectivele nationale de securitate reprezinta fundamentul de la care sunt elaborate directiile de actiune si modalitatile de asigurare a securitatii nationale in conditiile unui mediu international de securitate dinamic si complex. Totodata, directiile de actiune sunt subsumate obligatiei de a preveni, a combate si a raspunde, intr‐o maniera credibila, in baza principiului constitutional al coordonarii unitare, potentialelor amenințari, riscuri si vulner abilitati cu care Romania se poate confrunta in urmatorii cinci ani si pe termen lung.

71. Directiile de actiune si modalitatile de asigurare a securitatii nationale a Romaniei vizeaza:

• Consolidarea credibilitatii strategice prin continuitate si predictibilitate, atat la nivel intern, cat si la nivel extern. Consolidarea credibilitatii strategice are la baza atat asigurarea consolidarii capabilitatilor de aparare, ordine publica si securitate la nivel national, cat si asigurarea potentialului de a raspunde colectiv la apararea spatiului euroatlantic si solidar la consolidarea spatiului european al libertatii, securitatii si justitiei;
• Asigurarea unui cadru legal adaptat, atat pentru coordonarea unitara a activitatilor privind apararea tarii si securitatea nationala la nivelul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, cat si pentru organizarea si functionarea institutiilor cu responsabilitati in domeniu, in conformitate cu noile provocari de securitate, dar mai ales pentru adaptarea deplina la statutul de stat membru NATO si UE. Un cadru legal adaptat rigorilor principiilor apararii colective si spatiului european de libertate, securitate si justitie reclama consolidarea securitatii prin intarirea respectului fata de drepturile fundamentale si principiile democratiei constitutionale;
• Intensificarea colaborarii inter‐institutionale pentru identificarea si indeplinirea obiectivelor strategice de securitate nationala. Aceasta va reprezenta fundamentul pentru trecerea de la o abordare sectoriala la un ansamblu coerent si flexibil de ift pla nicare inter‐insitutionala;
• Concentrarea pe prevenire si mecanismele preventive in sfera securitații naționale si apararii țarii, respectiv o mai buna anticipare, cunoastere, dar si realizare a unei capacitați de reacție integrate, balansate, flexibile si agile. In actualul context, pe langa cunoasterea riscurilor si amenintarilor, sub toate aspectele ‐ surse, forme de manifestare, mijloace, tehnici ‐ dezvoltarea capacitatii de anticipare, bazata pe cunoastere si educatie este fundamentala. In acest scop, dezvoltarea unor sisteme adecvate de descoperire in timp oportun a pericolelor, riscurilor si amenintarilor, in perspectiva prevenirii producerii lor, prin utilizarea combinata atat a mijloacelor militare cat si a instrumentelor civile, este obligatorie;
• Alocarea de resurse printr‐un proces integrat, continuu, multianual si riguros de planificare, capabil sa raspunda atat noilor cerinte de planificare inter‐institutionala, la nivel national, cat si rigorilor principiilor de planificare bugetara multianuala specifice Aliantei Nord‐Atlantice si Uniunii Europene.

4.2. Directii de actiune si principalele modalitați de asigurare a securitații naționale

4.2.1. Dimensiunea de aparare

72. Romania trebuie sa isi concentreze eforturile strategice pentru apararea si securitatea cetatenilor, a teritoriului national, precum si acordarea de sprijin statelor aliate si partenere, in conformitate cu angajamentele asumate prin tratate internationale. In acest sens, sunt necesare atat dezvoltarea capacitatii de raspuns la noile provocari ale mediului de securitate, cat si pregatirea populatiei si ului pentru aparare. a teritori

73. Directiile de actiune vizeaza:

• consolidareacapacitatii naonale de aparare, inclusiv prin utilizarea eficienta a mecanismelor existente in cadrul NATO;
• continuarea procesului de transformare, modernizare si inzestrare a A rmatei Romaniei, prin aloarea anuaa a minimum 2% din PIB bugetului apararii, timp de 10 ani, incepand cu anul 2017;
• dezvoltarea capabilitatilor necesare pentru a reactiona in cazul unor amenintari asimetrice si de tip hibrid;
• aprofundarea dimensiunii de securitate a Parteneriatului Strategic cu SUA, prin consolidarea cooperarii militare, inclusiv pe teritoriul national si in regiunea Marii Negre;
• atingerea standardelor de performanta specifice realizarii interoperabilitatii ltire cu armatele celorlalte state membre si armonizarea prevederilor egale si normative care reglementeaza pregaea si instruirea fortelor armat;
• adaptarea industriei de securitate cerintele dinzestrare ale forțelor armate si la mediul concurential;
• dezvoltarea cooperarii in domeniul industriei de securitate cu statele din c spatiul euro‐atlantic, prin valorificarea oportunitatilor de ooperare multinaționale, in contextul initiativelor NATO si ale Uniunii Europene;
• consolidarea rolului si prezentei nationale in misiunile civile si operatiile militare prin participarea la misiuni de monitorizare si gestionare a crizelor din zonele de interes prioritar pentru Romania.

4.2.2. Dimensiunea de ordine publica

74. Directiile ca d e actiune in acest domeniu vor viza cu prioritate:

• cresterea gradului de siguranta a cetatenilor prin protejarea vietii, integritatii corporale si a dreptului de proprietate al acestora;
• identificarea si contracararea activitatilor derulate de retele de crima organizata transfrontaliera si destructurarea gruparilor infractionale;
• prevenir ea si combaterea evaziunii fiscale si a altor forme ale criminalitatii economic-financiare;
• combaterea consumului si a traficului de droguri;
• securizarea frontierei, in special a celei care este frontiera externa a Uniunii si a Europene, in vederea combaterii migrației ilegale, traficului de persoane si a altor riscuri cu impact asup ra securitații naționale;
• cresterea c aacitații de raspuns si de gestionare aituațiilor de urgența;
• sporirea gradului de siguranța rutiera si a transporturilor;
• asigurarea resurselor umane, a mijloacelor materiale, financiare si informationale necesare mentinerii si dezvoltarii capacitatii operationale a institutiilor abilitate in baza unui proces riguros de planificare.

4.2.3. Dimensiunea de informatii, contrainformatii si de securitate

75. Pe aceasta dimensiune, directiile de actiune vizeaza:

• apararea ordinii si valorilor constituionale;
• identificarea si semnalarea actelor de coruptie;
• evsemnalarea disfunctiilor sistmice in asigurarea sericiilor vitale pentru populatie, precum si a deficientelor in marile sisteme publice;
• identificarea si semnalarea disfunctiilor, riscurilor si amenintarilor la adresa: securitatii energetice; gestionarii fondurilor europene; functionarii 20 pietelor financiare; securitatii alimentare a populatiei; securitatii mediului; obiectivelor de dezvoltare regionala si a infrastructurii de transport;
• identificarea imixtiunilor de natura sa afecteze decizia economico‐financiara de nivel strategic si combaterea actelor de evaziune de amploare;
• asigurarea mecanismelor de prevenire si contracarare a atacurilor cibernetice ociata cu la adresa infrastructurilor informationale de interes strategic, asociata cu promovarea intereselor nationale in domeniul securitatii cibernetice;
• identificarea si contracararea actiunilor asimetrice de tip hibrid;

4.2.4. Dimensiunea economica si energetica

76. In acest do m eniu, dirctiile de atiune sunt:

• promovarea liberei initiative si protejarea proprietatii private;
• asigurarea cadrului concurential si a competitivitații prin diminuarea factorilor care afecteaza buna funcționare a mediului de afaceri;
• asigurarea transparentei pietelor autohtone si a apacitații defunctionare interconectata a lor cu cele externe;
• asigurarea securitatii energetice prin adaptarea operativa si optimizarea structurii consumului de resurse energetice primare, cresterea eficientei energetice, dezvoltarea proiectelor menite sa asigure diversificarea accesului la resurse, cresterea capacitatii de interconectare si a competitivitatii, inclusiv prin implementarea obiectivelor Uniunii Energetice;
• promovarea unor politici care sa asigure reducerea decalajelor de dezvoltare dintre diferitele regiuni  ale tarii;
• prevenirea si contracararea factorilor generatori de riscuri la adresa securitatii alimentare a populației si securitații mediului.

4.2.5. Dimensiunea diplomatica

77. In acest do, m eniu, directiile de actiune, sustinute printr‐o diplomatie activa sunt:

consolidarea dialogului strategc in cadrul Uniunii Europene, NATO si al altor formate de cooperare intenationala;

aprofundarea parteneriatelor strategice, prin extinderea cooperarii in domeniul economic;

intensificarea cooperarii cu state din flancul estic al NATO in formate tri si bilaterale;

promovarea valentelor strategice ale Marii Negre si a formatelor de cooperare in acest areal;

implicarea Romaniei in procesul de reflectie privind rolul viitor al OSCE;

sustinerea unor actiuni de diplomatie publica pentru promovarea intereselor nationale de securitate si in sprijinul obiectivelor asumate, in cooperare cu alte institutii publice sau din mediul privat.

4.2.6. Dimensiunea de management al situatiilor de criza

78. Directiile de actiune in acest domeniu vor viza cu prioritate:

• perfectionarea sistemului national de management integrat al situatiilor de criza;
• pregatirea institutiilor si a populatiei pentru situatii de criza si de urgenta  civila, inclusiv prin exercitii si antrenamente de mobilizare, dar si prin cooperare internationala;
• pregatirea decidentilor pentru acțiune si decizie in situatii de criza;
• asigurarea resurselor materiale si umane necesare institutiilor cu atributii in gestionarea situatiilor de criza, in baza unui proces de planificare.

4.2.7. Dimensiunea educationala, de sanatate, sociala si demografica

79. Actualele provocari la adresa securitatii Romaniei reclama dezvoltarea unui sistem intelect social. ual creativ, fiind importante educatia, sanatatea si factorul social.

80. Directiile de actiune in aceste domenii vor viza cu prioritate:

conturarea unui amplu proiect national d educatie, care sa asigure mecanisme de planificare pe programe, proiecte si performanta;

stimularea cercetarii stiintifice, in corelație cu sistemul de educație, ca demers esențial pentru intelegerea naturii amenintarilor si provocarilor actuale;

dezvoltarea culturii de securitate, inclusiv prin educație continua, care sa promoveze valorile, normele, atitudinile sau actiunile care sa permita asimilarea conceptului de securitate naționala;

cresterea capacitatii de reactie a sistemului de sanatate publica in cazul aparitiei unor pandemii sau situații de urgența;

modelarea sistemului de sanatate prin situarea pacientului/cetateanului in centrul acestui sistem;

corelarea politicilor privind piata muncii cu cele din educatie sisanatate in vederea sprijinirii proceselor de dezvoltare durabila;

adoptarea unor masuri coerente care sa vizeze diminuarea gradului de deteriorare a situatiei demografice si reducerea disparitatilor de dezvoltare la nivel teritorial.

CONSIDERATII FINALE

81. In spiritul valorilor si principiilor in baza carora a fost elaborata Strategia, realizarea obiectivelor acesteia implica un efort conjugat la nivelul clasei politice si societati civile si utilizarea eficienta a resurselor umane, materiale si financiare de care dispune tara noastra. Sunt de dorit atat asumarea de catre clasa politica a intereselor si obiectivelor formulate prin asigurarea transparentei deciziilor si a utilizarii judicioase a fondurilor publice, cat si implicarea societatii civile in dezvoltarea culturii de securitate si in dezbaterea deschisa a proble melor de securitate.

82. Consecventa si coerenta strategica se bazeaza pe convergenta obiectivelor si directiilor de actiune, stabilite de catre Strategia nationala de aparare, Programul de guvernare si documentele de planificare la nivelul Aliantei Nord‐Atlantice si al Uniunii Europene. Prioritizarea, operationalizarea obiectivelor, programarea bugetara si alocarea adecvata a resurse lor trebuie sa urmareasca aceasta convergenta.

83. O conditie necesara pentru operationalizarea Strategiei o reprezinta revizuirea cadrului legislativ in domeniul securitatii nationale, care sa tina cont, pe langa deficientele relevate in timp, de noile amenintari si de nevoia de respectare a drepturilor si libertatilor civile. In vederea atingerii obiectivelor si realizarii directiilor de actiune asumate prin prezenta Strategie, institutiile cu responsabilitati in domeniile respective vor elabora strategiile, programele si planurile sectoriale de activitate subsecvente.