Fundatia
Colegiului National de Aparare

Declaratia Summit-ului NATO din Tara Galilor

DECLARATIA SUMMIT-ULUI DIN TARA GALILOR adoptata de sefii de stat si de guvern participanti la reuniunea Consiliului Nord Atlantic din Tara Galilor. 4-5 septembrie 2014

1. Noi, sefii de stat si de guvern din tarile membre ale Aliantei Nord-Atlantice, ne-am reunit in Tara Galilor, intr-un moment crucial pentru securitatea euro-atlantica. Actiunile agresive ale Rusiei impotriva Ucrainei au reprezentat o provocare fundamentala pentru viziunea noastra a unei Europe intregi, libere si in pace. Cresterea instabilitatii in vecinatatea noastra sudica, din Orientul Mijlociu pana in Nordul Africii, precum si amenintarile transnationale si multi-dimensionale, constituie, de asemenea, provocari la adresa securitatii noastre. Toate acestea pot avea consecinte pe termen lung pentru pacea si securitatea regiunii euro-atlantice si stabilitatea in intreaga lume.

2. Alianta noastra ramane o sursa esentiala a stabilitatii in aceasta lume impredictibila. Impreuna, ca democratii puternice, suntem uniti in angajamentul nostru fata de Tratatul de la Washington, precum si fata de obiectivele si principiile Cartei Organizatiei Natiunilor Unite. Avand drept fundament solidaritatea, coeziunea Aliata si indivizibilitatea securitatii, NATO ramane formatul transatlantic pentru o aparare colectiva puternica si forumul esential pentru consultari si decizii de securitate intre Aliati. Cea mai mare responsabilitate a Aliantei este sa protejeze si sa apere teritoriile si populatiile noastre impotriva unui atac, asa cum prevede Art. 5 al Tratatului de la Washington. Asa cum am afirmat in Declaratia Transatlantica pe care am adoptat-o astazi, ne-am angajat sa consolidam mai departe legatura transatlantica si sa asiguram resursele, capabilitatile si vointa politica necesare pentru a ne asigura ca Alianta noastra ramane gata sa faca fata oricarei provocari. Suntem pregatiti sa actionam impreuna si cu hotarare pentru a apara libertatea si valorile noastre comune privind libertatea individului, drepturile omului, democratia si statul de drept.

3. Astazi ne reafirmam angajamentul de a indeplini toate cele trei sarcini de baza definite in Conceptul nostru Strategic: apararea colectiva, managementul crizelor si securitatea prin cooperare. Aici, in Tara Galilor, am adoptat decizii pentru a face fata provocarilor de azi si de maine. Reafirmam angajamentul nostru ferm pentru apararea colectiva si pentru garantarea securitatii si asigurarii pentru toti Aliatii; ne adaptam operatiile, inclusiv in Afganistan, luand in considerare progresele obtinute si provocarile ramase; si ne intarim parteneriatele cu statele si organizatiile din intreaga lume, pentru a construi mai bine securitatea impreuna.

4. In fiecare zi, trupele noastre asigura securitatea, care este fundamentul prosperitatii si modului nostru de viata. Suntem indatorati tuturor barbatilor si femeilor plini de curaj din statele Aliate si partenere care au servit si servesc in operatiile si misiunile NATO. Le datoram eterna recunostinta tuturor celor care si-au pierdut vietile sau au fost raniti si ne indreptam compasiunea catre familiile acestora si catre cei dragi.

5. Pentru a ne asigura ca Alianta noastra este pregatita sa raspunda rapid si ferm la noile provocari de securitate, am aprobat astazi Planul de actiune al NATO pentru cresterea nivelului de reactie. Acesta furnizeaza un pachet coerent si cuprinzator de masuri necesare pentru a raspunde schimbarilor mediului de securitate atat de la granitele NATO, cat si mai indepartate, care reprezinta o preocupare pentru Aliati. El raspunde provocarilor Rusiei si implicatiilor strategice ale acestora. Totodata, raspunde riscurilor si amenintarilor originare din vecinatatea noastra sudica, din Orientul Mijlociu si Nordul Africii. Planul intareste apararea colectiva a NATO. Intareste, de asemenea, capacitatea noastra de management al crizelor. Planul va contribui la mentinerea NATO ca Alianta puternica, pregatita, robusta si reactiva, capabila sa raspunda provocarilor curente si viitoare, de oriunde vor aparea.

6. Elementele Planului includ masuri care raspund atat necesitatii continue de asigurare a Aliatilor, cat si adaptarii posturii militare strategice a Aliantei.

7. Masurile de asigurare includ prezenta si activitate militara semnificativa continue, aeriene, terestre si maritime in partea estica a Aliantei, ambele pe baza rotationala. Ele vor furniza cerintele de baza pentru asigurare si descurajare si sunt flexibile si masurabile ca raspuns la situatia de securitate in evolutie.

8. Masurile de adaptare includ componentele necesare pentru a asigura ca Alianta poate raspunde pe deplin provocarilor de securitate pe care le poate avea. Vom creste semnificativ capacitatea de raspuns a Fortei de Raspuns a NATO (NRF) prin dezvoltarea unor pachete de forte care vor fi capabile sa actioneze rapid si sa raspunda la potentiale provocari si amenintari. Ca parte a acestei forte, noi vom stabili o Grupare Multinationala de Forte cu un Nivel de Reactie Foarte Ridicat (VHRJTF), ca noua forta comuna Aliata care va putea fi dislocata in cateva zile pentru a raspunde provocarilor ce apar, in special la periferia teritoriului NATO. Aceasta forta va include o componenta terestra cu forte corespunzatoare aeriene, maritime si de operatiuni speciale disponibile. Nivelul de reactie a elementelor VHRJTF va fi testat prin exercitii derulate la notificari in timp scurt. Noi vom stabili, de asemenea, o prezenta adecvata de comanda si control si unii facilitatori de forte in teren pe teritoriile Aliatilor estici, in orice moment, cu contributii din partea Aliatilor pe baza rotationala, concentrate pe scenarii de planificare si exercitii de aparare colectiva. Daca este necesar, acestea vor facilita totodata intarirea Aliatilor de la periferia NATO pentru descurajare si aparare colectiva. Vom spori in continuare capacitatea NATO de a intari rapid si eficient pe Aliatii respectivi inclusiv prin pregatirea infrastructurii, pre-pozitionarea echipamentelor si mijloacelor de aprovizionare si desemnarea bazelor specifice. Sprijinul adecvat al natiunii gazda va fi precumpanitor in acest caz. Ne vom asigura, totodata, ca fortele noastre Aliate mentin nivelul de reactie adecvat si coerenta necesara pentru a desfasura intreaga paleta de misiuni NATO, inclusiv descurajarea agresiunii impotriva Aliatilor NATO si demonstrarea pregatirii de a apara teritoriul NATO. Vom intari Fortele Navale Permanente pentru a avea o mai buna informare situationala maritima si a derula intregul spectru de operatiuni maritime conventionale.

9. Ne vom asigura ca actuala Structura de Comanda a NATO sa se mentina robusta, supla si capabila sa intreprinda toate elementele de comanda si control eficiente pentru provocari simultane; acest lucru include un focus regional pentru a beneficia de expertiza regionala si a creste nivelul de informare situationala. Aliatii contributori vor creste nivelul de reactie si capabilitatile Cartierului General al Corpului Multinational Nord-Est si vor dezvolta, de asemenea, rolul acestuia ca  si punct nodal pentru cooperarea regionala. Vom dezvolta nivelul de informare strategica si vom acorda o atentie sporita planificarii avansate.

10. Vom stabili un program intensificat de exercitii, cu o atentie sporita pentru exercitiile de aparare colectiva, inclusiv exersarea raspunsurilor cuprinzatoare la scenarii complexe de tip civil-militar. Initiativa Fortelor Conectate (CFI), pe care am agreat-o la Chicago, va fi utila pentru atingerea coerentei depline a elementelor de instruire si de exercitiu ale Planului de actiune al Aliantei pentru cresterea nivelului de reactie.

11. Dezvoltarea si implementarea masurilor de adaptare va fi efectuata pe baza evolutiilor mediului strategic din regiunile ce genereaza preocupari, inclusiv din periferiile estice si sudice ale Aliantei, care vor fi monitorizate indeaproape, evaluate si pregatite.

12. Am insarcinat ministrii apararii cu supravegherea implementarii rapide a Planului de actiune al Aliantei pentru cresterea nivelului de reactie, care va incepe imediat.

13. Vom asigura ca NATO este capabila sa abordeze eficient provocarile specifice ale amenintarilor razboiului hibrid, care implica utilizarea unei game largi de masuri militare, paramilitare si civile, deschise si sub acoperire, intr-o arhitectura cu un grad inalt de integrare. Este esential ca Alianta sa dispuna de instrumentele si procedurile necesare pentru a descuraja si a raspunde eficient amenintarilor razboiului hibrid, precum si de capacitatile de intarire a fortelor nationale. Aceasta include, de asemenea, dezvoltarea comunicarilor strategice, dezvoltarea scenariilor de exercitii pentru razboiul hibrid si intarirea coordonarii intre NATO si alte organizatii, conform deciziilor relevante adoptate, in scopul imbunatatirii schimbului de informatii, procesului de consultare politica si coordonarii interne. Consideram binevenita infiintarea unui Centru de Excelenta pentru Comunicarea Strategica, acreditat NATO, in Letonia, aceasta fiind o contributie utila la eforturile NATO in acest domeniu. Am dispus ca activitatea relativa la razboiul hibrid sa fie reanalizata pe masura ce Planul de actiune al Aliantei pentru cresterea nivelului de reactie este implementat.

14. Am convenit sa inversam tendinta de scadere a bugetelor apararii, sa folosim cu maxima eficienta fondurile noastre si sa promovam o distributie mai echilibrata a costurilor si responsabilitatilor. Securitatea si apararea noastra in intregul lor depind atat de volumul cheltuielilor, cat si de modul in care cheltuim. Investitiile sporite ar trebui directionate pentru a ne realiza prioritatile in domeniul capabilitatilor si Aliatii trebuie sa demonstreze, de asemenea, vointa politica de a asigura capabilitatile necesare si de a disloca forte atunci cand este nevoie de acestea. O industrie de aparare puternica la nivelul intregii Aliante, inclusiv o industrie de aparare mai puternica in Europa si o cooperare sporita in domeniul industriei de aparare in Europa si peste Atlantic, este in continuare esentiala pentru asigurarea capabilitatilor necesare. Eforturile NATO si ale UE de a intari capabilitatile de aparare sunt complementare. Avand in vedere actualele angajamente, suntem ghidati de urmatoarele considerente:
Aliatii care respecta in prezent valoarea de referinta a NATO de minimum 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru cheltuielile pentru aparare isi vor fixa ca obiectiv sa continue sa respecte aceasta valoare. De asemenea, Aliatii care cheltuiesc peste 20% din bugetele lor pentru aparare pentru echipamente de importanta majora, inclusiv pentru activitatea de cercetare si dezvoltare aferenta, vor continua sa faca acest lucru.
Aliatii a caror cota actuala din PIB destinata cheltuielilor de aparare este sub acest nivel:
Vor stopa orice declin din sfera cheltuielilor pentru aparare;
Isi vor fixa ca obiectiv sporirea cheltuielilor pentru aparare in termeni reali pe masura ce PIB-ul creste;
Isi vor fixa ca obiectiv sa avanseze spre asigurarea valorii de referinta de 2% intr-un interval de un deceniu pentru a-si realiza Capabilitatile Tinta NATO si pentru a elimina neajunsurile NATO in domeniul capabilitatilor.
Aliatii care cheltuiesc in prezent mai putin de 20% din bugetele lor anuale destinate apararii pentru echipamente de importanta majora noi, inclusiv pentru activitatea de cercetare si dezvoltare asociata acestora, isi vor fixa drept obiectiv ca, intr-un deceniu, sa-si sporeasca investitiile anuale la 20% sau mai mult din totalul cheltuielilor pentru aparare.
Toti Aliatii:
Se vor asigura ca fortelor lor terestre, aeriene si maritime corespund liniilor directoare convenite la nivelul NATO in privinta capacitatii de dislocare si sustenabilitatii si a altor rezultate cuantificabile convenite;
Se vor asigura ca fortele lor armate pot opera impreuna in mod real, inclusiv prin implementarea standardelor si doctrinelor convenite la nivelul NATO.

15. Aliatii vor analiza anual progresele realizate la nivel national. Acest lucru va fi discutat cu prilejul viitoarelor reuniuni ale ministrilor apararii si va fi analizat de catre sefii de stat si de guvern cu prilejul viitoarelor Summit-uri.

16. Condamnam in termenii cei mai fermi interventia militara ilegala si in crestere a Rusiei in Ucraina si cerem Rusiei sa opreasca si sa retraga fortele din interiorul si de-a lungul granitelor Ucrainei. Aceasta violare a suveranitatii si integritatii teritoriale a Ucrainei constituie o incalcare grava a dreptului international si o provocare majora la adresa securitatii euro-atlantice. Nu recunoastem si nu vom recunoaste „anexarea” ilegala si ilegitima a Crimeei de catre Rusia. Cerem ca Rusia sa se conformeze dreptului international, obligatiilor si responsabilitatilor sale internationale; sa puna capat ocuparii ilegitime a Crimeei; sa se abtina de la actiuni agresive impotriva Ucrainei; sa isi retraga trupele; sa opreasca fluxul de armament, echipament, oameni si bani peste granita catre separatisti si sa opreasca alimentarea tensiunilor de-a lungul si peste granita ucraineana. Rusia trebuie sa isi utilizeze influenta asupra separatistilor pentru a de-escalada situatia si sa intreprinda pasi concreti pentru a permite o solutie politica si diplomatica, care sa respecte suveranitatea, integritatea teritoriala si granitele recunoscute international ale Ucrainei.

17. Suntem extrem de ingrijorati ca violentele si insecuritatea in regiune cauzate de Rusia si de separatistii sprijiniti de Rusia conduc la deteriorarea situatiei umanitare si distrugeri materiale in estul Ucrainei. Suntem ingrijorati de discriminarea la care sunt supusi tatarii originari din Crimeea si alti membri ai comunitatilor locale din peninsula Crimeea. Cerem ca Rusia sa intreprinda masurile necesare pentru a asigura siguranta, drepturile si libertatile pentru toate persoanele care locuiesc in peninsula. Aceasta violenta si insecuritate au condus si la tragica doborare a avionului de pasageri Malaysia Airlines MH17, la 17 iulie 2014. Reamintind Rezolutia 2166 a Consiliului de Securitate al ONU, Aliatii solicita tuturor statelor si actorilor din regiune sa asigure acces imediat, sigur si nerestrictionat la locul prabusirii MH17 pentru a permite reluarea investigatiei si repatrierea ramasitelor victimelor si bunurilor apartinand acestora, aflate inca la locul prabusirii. Cei care se fac vinovati, in mod direct sau indirect, de doborarea aeronavei MH17 ar trebui sa fie trasi la raspundere si adusi in fata justitiei cat mai curand posibil.

18. Suntem, de asemenea, ingrijorati de modul repetitiv al Rusiei de nerespectare a dreptului international, inclusiv a Cartei ONU; comportamentul sau fata de Georgia si Republica Moldova; violarea aranjamentelor si angajamentelor fundamentale de securitate europeana, inclusiv cele din Actul Final de la Helsinki; ne-implementarea indelungata a Tratatului privind Fortele Conventionale in Europa si recurgerea la instrumente militare si de alta natura pentru a-si forta vecinii. Aceasta ameninta ordinea internationala bazata pe reguli si constituie o provocare la adresa securitatii euro-atlantice. In plus, aceste dezvoltari pot avea efecte pe termen lung asupra stabilitatii in regiunea Marii Negre, care ramane o componenta importanta a securitatii euro-atlantice. Actiunile actuale ale Rusiei contravin principiilor pe care au fost edificate mecanismele de crestere a increderii in Marea Neagra. Vom continua sa sprijinim, dupa cum va fi cazul, eforturile in plan regional depuse de statele riverane Marii Negre vizand asigurarea securitatii si stabilitatii.

19. Atat timp cat Rusia continua sa intervina militar, sa inarmeze separatistii si sa alimenteze instabilitatea in Ucraina, vom sprijini sanctiunile impuse de UE, G7 si altii, care reprezinta o componenta esentiala a eforturilor internationale generale menite a raspunde conduitei destabilizatoare a Rusiei, a o determina sa de-escaladeze si sa ajunga la o solutie politica la criza creata prin actiunile sale. Printre acestea se numara masurile luate de Aliati, inclusiv Canada, Norvegia si SUA, precum si deciziile UE de limitare a accesului la pietele de capital pentru institutii financiare de stat din Federatia Rusa, de restrictionare a comertului cu armament, de stabilire a unor restrictii de export pentru produse cu dubla utilizare cu destinatii finale in scop militar, de limitare a accesului Rusiei la tehnologii sensibile din sectoarele de aparare si energetic, si alte masuri.

20. Aliatii au avut deja si vor continua sa aiba, pe parcursul activitatilor in derulare, o discutie strategica referitoare la securitatea euro-atlantica si Rusia. Aceasta discutie constituie baza viziunii NATO asupra modului de abordare si mecanismelor referitoare la raporturile Aliantei cu Rusia, in viitor.

21. Timp de mai bine de doua decenii, NATO a depus eforturi pentru a edifica un parteneriat cu Rusia, inclusiv prin mecanismul Consiliului NATO-Rusia, bazat pe Actul Fondator NATO-Rusia si Declaratia de la Roma. Rusia si-a incalcat angajamentele continute in acestea, a incalcat si dreptul international, inseland astfel increderea care a stat la baza cooperarii noastre. Deciziile pe care le-am luat la Summit demonstreaza respectul nostru pentru arhitectura europeana de securitate bazata pe norme.

22. Continuam sa credem ca un parteneriat intre NATO si Rusia bazat pe respectarea dreptului international ar fi de valoare strategica. Continuam sa aspiram la o relatie de cooperare, constructiva cu Rusia, incluzand masuri reciproce de crestere a increderii si transparentei si intelegere reciproca crescuta a posturii fortelor nucleare non-strategice ale NATO si Rusiei din Europa, bazata pe preocupari si interese de securitate comune, intr-o Europa in care fiecare tara este libera sa isi aleaga viitorul. Ne exprimam regretul ca, in prezent, nu sunt intrunite conditiile pentru o astfel de relatie. Pe cale de consecinta, decizia NATO de a suspenda orice cooperare practica civila si militara intre NATO si Rusia ramane in vigoare. Canalele politice de comunicare raman, totusi, deschise.

23. Alianta nu doreste confruntarea si nu constituie o amenintare pentru Rusia. Dar nu putem si nu vom face compromisuri in ceea ce priveste principiile care stau la baza Aliantei noastre si a securitatii in Europa si America de Nord. NATO este atat transparenta, cat si predictibila si suntem hotarati sa ne demonstram trainicia si rezistenta, asa cum am facut-o de la infiintarea Aliantei noastre. Natura relatiilor Aliantei cu Rusia si aspiratiile noastre de parteneriat vor depinde de observarea unei schimbari clare si constructive in actiunile Rusiei, care sa demonstreze respectarea dreptului international si a obligatiilor si responsabilitatilor sale internationale.

24. O Ucraina independenta, suverana si stabila, angajata ferm spre democratie si statul de drept, este esentiala pentru securitatea euro-atlantica. In aceasta perioada cand securitatea Ucrainei este subminata, Alianta continua sa sprijine pe deplin suveranitatea, independenta si integritatea teritoriala ale Ucrainei in cadrul granitelor ei recunoscute international. Sprijinul larg pentru Rezolutia Adunarii Generale a Natiunilor Unite 68/262 privind integritatea teritoriala a Ucrainei demonstreaza respingerea pe plan international a “anexarii” ilegale si ilegitime a Crimeei de catre Rusia. Suntem extrem de preocupati de continuarea escaladarii actiunilor agresive in estul Ucrainei. Vedem o campanie concertata de violenta a Rusiei si a separatistilor sprijiniti de Rusia, cu scopul destabilizarii Ucrainei ca stat suveran.

25. Elogiem poporul Ucrainei pentru angajamentul sau fata de libertate si democratie si pentru hotararea de a-si decide propriul viitor si cursul politicii externe fara interferente din exterior. Salutam desfasurarea de alegeri prezidentiale libere si corecte la 25 mai 2014, in conditii dificile, si semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeana la 27 iunie 2014, care demonstreaza consolidarea democratiei in Ucraina si aspiratia europeana a Ucrainei. In acest context, asteptam cu nerabdare alegerile pentru Rada Suprema, din octombrie 2014.

26. Incurajam Ucraina sa promoveze in continuare un proces politic inclusiv, bazat pe valori democratice si respectarea drepturilor omului, a minoritatilor si a statului de drept. Salutam Planul de Pace al Presedintelui Porosenko si chemam toate partile sa-si indeplineasca angajamentele, inclusiv pe acelea facute la Geneva si Berlin. Chemam Rusia sa se angajeze intr-un dialog constructiv cu guvernul ucrainean. Sprijinim activ eforturile diplomatice in curs catre o solutie politica sustenabila a conflictului, care respecta suveranitatea, independenta si integritatea teritoriala a Ucrainei in cadrul granitelor ei recunoscute international.

27. Elogiem si sprijinim pe deplin actiunile altor organizatii internationale care contribuie la de-escaladare si cauta o solutie pasnica la criza, in special actiunile OSCE si ale Uniunii Europene. Salutam desfasurarea rapida a Misiunii Speciale de Monitorizare a OSCE, care trebuie sa poata opera fara piedici si sa aiba acces la toate regiunile Ucrainei pentru a-si indeplini mandatul. Salutam, de asemenea, decizia Uniunii Europene de a lansa o misiune sub egida Politicii de Securitate si Aparare Comune pentru a sprijini Ucraina in domeniul reformei sectorului civil de securitate, inclusiv politie si stat de drept.

28. Recunoscand dreptul Ucrainei de a restabili pacea si ordinea si de a-si apara poporul si teritoriul, incurajam Fortele Armate si serviciile de securitate ucrainene sa continue sa exercite maxima retinere in operatia lor aflata in derulare, astfel incat sa evite producerea de victime in randul populatiei civile locale.

29. Ucraina este un partener de durata si special al Aliantei. In contextul reuniunii noastre de aici, din Tara Galilor, ne-am intalnit cu Presedintele Poroshenko si am adoptat o Declaratie comuna. Apreciem, in mod deosebit, contributiile trecute si prezente ale Ucrainei la toate operatiile Aliate curente, precum si pe cele la Forta de Raspuns NATO. Incurajam si vom continua sa sprijinim implementarea de catre Ucraina a reformelor ample, prin Programul National Anual, in cadrul Parteneriatului nostru Distinctiv. Am initiat eforturi suplimentare pentru a sprijini reforma si transformarea sectoarelor de securitate si aparare si pentru a promova o interoperabilitate mai mare intre fortele Ucrainei si cele ale NATO. Aceste eforturi sunt destinate sa consolideze abilitatea Ucrainei de a-si furniza propria securitate. Salutam participarea Ucrainei la Initiativa privind Consolidarea Interoperabilitatii cu state partenere NATO si interesul Ucrainei fata de oportunitatile consolidate din cadrul Initiativei, si asteptam cu interes viitoarea participare a Ucrainei.

30. Ocuparea nelegitima, de catre Rusia, a Crimeei si interventia militara in estul Ucrainei au generat preocupari legitime multor parteneri ai NATO din Europa de Est. Aliatii vor continua sa sprijine dreptul partenerilor de a face alegeri independente si suverane de politica externa si de securitate, fara presiune sau coercitie externe. Aliatii raman, totodata, angajati in sprijinul lor pentru integritatea teritoriala, independenta si suveranitatea Armeniei, Azerbaidjanului, Georgiei si Republicii Moldova.

31. In acest context, vom continua sa sprijinim eforturile pentru solutionarea pasnica a conflictelor din Caucazul de Sud, precum si din Republica Moldova, pe baza principiilor si normelor de drept international, a Cartei ONU si Actului Final de la Helsinki. Persistenta acestor conflicte prelungite continua sa fie o chestiune de preocupare deosebita, care submineaza oportunitatile cetatenilor din regiune de a-si atinge potentialul deplin ca membri ai comunitatii euro-atlantice. Cerem tuturor partilor sa se angajeze constructiv si cu vointa politica intarita in solutionarea pasnica a conflictelor, in cadrul formatelor de negociere stabilite.

32. Suntem deosebit de preocupati de instabilitatea in crestere si multiplicarea amenintarilor transnationale si multi-dimensionale in regiunea Orientului Mijlociu si a Nordului Africii. Aceste amenintari afecteaza direct securitatea locuitorilor din zona, ca si pe a noastra. De aceea, subliniem nevoia de calmare si incetare a violentelor. Continuam sa sprijinim aspiratiile legitime ale popoarelor din aceasta regiune de pace, securitate, democratie, justitie, prosperitate si pentru pastrarea propriilor lor identitati. Vom continua sa monitorizam cu atentie situatia si sa exploram optiunile pentru o posibila asistenta pe care NATO o poate furniza in sprijinul eforturilor bilaterale si internationale de promovare a stabilitatii si sa contribuim la oferirea unui raspuns la intensificarea crizelor in zona si la amenintarile din regiunea Orientului Mijlociu.

33. Asa-numitul ”Stat Islamic in Irak si Levant” (ISIL) reprezinta o amenintare grava pentru popoarele irakian si sirian, pentru intreaga regiune extinsa si pentru natiunile noastre. Suntem revoltati fata de recentele atacuri barbare ale ISIL asupra populatiei civile, in particular de directionarea deliberata si sistematica a atacurilor asupra unor intregi grupuri etnice si comunitati religioase. Condamnam cu deosebita fermitate actiunile violente si lase ale ISIL. Daca securitatea oricarui Aliat este in pericol, nu vom ezita sa luam toate masurile necesare de asigurare a apararii noastre colective. Deteriorarea rapida a situatiei de securitate din Irak si extinderea amenintarii reprezentate de catre ISIL subliniaza necesitatea unei solutii politice bazate pe un guvern irakian cu caracter incluziv, cu reprezentarea tuturor componentelor sectare. In plus, in lumina consecintelor umanitare dramatice ale crizei si a repercusiunilor asupra securitatii si stabilitatii regionale, mai multi Aliati au furnizat deja si ofera si in prezent asistenta de securitate si umanitara Irakului, pe baze bilaterale.

34. Reafirmam angajamentul continuu al NATO pentru parteneriatul NATO – Irak, prin care vom revitaliza efortul nostru de a ajuta Irakul in crearea unor forte de securitate mai eficiente. Acest parteneriat cuprinde, in cadrul Programului de Parteneriat si Cooperare Individual existent, cooperarea in domenii precum: dialog politic; educatie si formare; reactie la terorism; constructia institutiilor de aparare; securitatea frontierelor; si strategii de comunicare. Aliatii si partenerii ar trebui sa continue sa sprijine coordonarea asistentei umanitare pentru Irak prin canale adecvate. Salutam rolul pe care Centrul de Coordonare Euro-Atlantic pentru Raspuns la Dezastre il joaca. Am convenit, de asemenea, ca NATO va ajuta la coordonarea intre Aliati si parteneri a asistentei de securitate pentru sprijinirea Irakului; acest sprijin ar putea include si ajutor in coordonarea furnizarii transportului pentru oferirea asistentei. Daca guvernul Irakului va formula o solicitare, NATO va fi gata sa evalueze masuri in cadrul Initiativei NATO de Construire a Capacitatii de Aparare si a Aspectelor de Securitate Conexe, urmarind lansarea unui astfel de efort in viitorul apropiat. NATO va sprijini eforturile bilaterale curente ale Aliatilor si Partenerilor prin solicitarea si coordonarea, pe baze voluntare, a activelor din sfera de informatii, de supraveghere si de recunoastere. In plus, Aliatii vor urmari sa creasca nivelul colaborarii in ceea ce priveste schimbul de informatii referitor la luptatorii straini care revin in tarile de origine.

35. Continuam sa urmarim cu serioasa ingrijorare criza in curs de desfasurare in Siria. Condamnam in termenii cei mai fermi campania de violenta a regimului Assad impotriva poporului sirian, care a produs haosul din prezent si devastarea din aceasta tara. Solicitam guvernului sirian sa respecte pe deplin prevederile tuturor Rezolutiilor relevante ale Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite si sa se angajeze imediat intr-un proces de tranzitie politica autentica in conformitate cu Comunicatul de la Geneva din 30 iunie 2012. Credem ca o tranzitie politica negociata este esentiala pentru a pune capat varsarii de sange. Subliniem rolul important al opozitiei moderate in protejarea comunitatilor in fata amenintarilor atat ale tiraniei regimului sirian, cat si ale extremismului ISIL. Mai mult de trei ani de lupte au avut consecinte umanitare dramatice si un impact in crestere la adresa securitatii statelor din regiune. In ciuda unor posibile efecte de destabilizare a economiilor si societatilor, Turcia, stat membru NATO, si Iordania, partenerul nostru regional, precum si statul vecin Liban, gazduiesc cu generozitate milioane de refugiati si stramutati sirieni. Desfasurarea rachetelor Patriot pentru apararea populatiei si teritoriului Turciei este o dovada puternica a determinarii si a capacitatii NATO de a apara si de a descuraja orice potentiala amenintare impotriva vreunui Aliat.

36. Salutam finalizarea cu succes a Misiunii Comune a Organizatiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) / Organizatiei Natiunilor Unite si a Aliatilor de indepartare si eliminare a armelor chimice declarate de Siria, asa cum s-a solicitat prin Rezolutia nr.2118 a Consiliului de Securitate al ONU si prin deciziile Consiliului Executiv OIAC. Aliatii NATO au avut un rol cheie in asigurarea acestui succes, precum si in distrugerea materialelor chimice insele. Ramanem serios ingrijorati de aparitia, in continuare, a informatiilor privind folosirea agentilor chimici ca arme in Siria. Douasprezece facilitati de producere a armelor chimice sunt in asteptarea distrugerii si raman intrebari privind caracterul complet si exactitatea declaratiei Siriei privind armele chimice. Somam guvernul Assad sa raspunda tuturor intrebarilor in suspensie privind declaratia sa fata de OIAC, sa abordeze toate problemele ramase si sa ia masuri pentru asigurarea conformarii depline cu obligatiile sale din Conventia Armelor Chimice (CAC), Rezolutia CSONU 2118 si deciziile Consiliului Executiv al OIAC.

37. ISIL, prin recentul avans in Irak, a devenit o amenintare transnationala. Regimul Assad a contribuit la emergenta ISIL in Siria si la expansiunea sa in afara teritoriului sirian. Prezenta ISIL atat in Siria, cat si in Irak este o amenintare la adresa stabilitatii regionale. A devenit un obstacol cheie la reglementarea politica in Siria si un risc serios la stabilitatea si integritatea teritoriala a Irakului. Popoarele sirian si irakian si celelalte din regiune au nevoie de sprijinul comunitatii internationale pentru contracararea acestei amenintari. Este nevoie de o abordare internationala coordonata.

38. Suntem profund ingrijorati de violentele in curs si deteriorarea situatiei de securitate din Libia, care ameninta sa submineze obiectivele pentru care poporul libian a suferit atat de mult si care reprezinta o amenintare pentru regiunea extinsa. Indemnam toate partile sa inceteze violentele si sa se angajeze fara intarziere in eforturi constructive cu scopul de a promova un dialog politic incluziv in interesul poporului libian, ca parte a procesului democratic. Recunoscand rolul central al ONU in coordonarea eforturilor internationale in Libia, sprijinim puternic eforturile continue ale Misiunii de Sprijin a ONU in Libia (UNSMIL) pentru realizarea unei incetari imediate a focului, pentru reducerea tensiunilor si pentru a contribui la reconcilierea nationala. Operatiunea noastra Unified Protector a demonstrat determinarea NATO, impreuna cu partenerii arabi regionali, de a proteja poporul libian. In baza deciziei NATO din octombrie 2013, ca urmare a solicitarii autoritatilor libiene, continuam sa fim pregatiti sa sprijinim Libia cu consiliere privind constructia institutiilor de securitate si pentru dezvoltarea unui parteneriat de durata, care ar putea conduce la statutul de membru al Libiei in Dialogul Mediteranean, care ar fi cadrul normal pentru cooperarea noastra.

39. Desi in Mali a fost restabilita ordinea constitutionala, recunoastem ca terorismul si traficul ilegal de arme, droguri si persoane din regiunea Sahel-Sahara ameninta securitatea regionala si propria noastra securitate. Salutam eforturile ONU si subliniem importanta unui angajament ferm al comunitatii internationale pentru abordarea provocarilor complexe de securitate si politice din aceasta regiune. In acest sens, salutam strategiile cuprinzatoare cu privire la Sahel ale Uniunii Africane si Uniunii Europene. Salutam, de asemenea, si angajamentul militar robust si credibil al aliatilor in regiunea Sahel-Sahara, care contribuie la reafirmarea suveranitatii si integritatii teritoriale ale respectivelor state africane si la securitatea Aliantei. NATO este pregatita sa exploreze, la cererea statelor interesate, cum poate contribui la abordarea acestor provocari, in deplina coordonare cu ONU, UE si eforturile regionale si bilaterale.
40. In regiunea de importanta strategica a Balcanilor de Vest, valorile democratice, statul de drept si relatiile de buna vecinatate continua sa joace un rol major in mentinerea pacii si stabilitatii durabile. Alianta ramane puternic angajata in consolidarea stabilitatii si securitatii regiunii si va continua sa sprijine in mod activ aspiratiile de integrare euro-atlantica ale statelor din zona. Aliatii si partenerii lor din Balcanii de Vest contribuie activ la mentinerea pacii regionale si internationale, inclusiv prin intermediul formatelor de cooperare regionala.
Apreciem progresul Serbiei in construirea unui parteneriat mai solid cu NATO si incurajam Belgradul sa continue eforturile in aceasta directie. De asemenea, apreciem progresul realizat in Kosovo si incurajam continuarea eforturilor in vederea consolidarii institutiilor democratice si a domniei legii intr-un Kosovo multi-etnic. Alegerile parlamentare din 8 iunie 2014 s-au desfasurat in mare parte conform standardelor internationale, reprezentand, in acelasi timp, o piatra de hotar. Asteptam cu incredere formarea rapida a unui guvern reprezentativ si inclusiv, capabil sa continue dialogul Belgrad – Pristina facilitat de UE. Apreciem imbunatatirea situatiei de securitate si progresul realizat in cadrul dialogului. Salutam angajamentul ambelor parti fata de acordul Belgrad – Pristina din 19 aprilie 2013 si incurajam continuarea eforturilor in vederea implementarii integrale a acestui acord.

41. Ne-am intalnit ieri intr-o reuniune extinsa privind Afganistanul si, impreuna cu partenerii nostri din Forta Internationala de Securitate si Asistenta (ISAF), am adoptat o Declaratie a Summit­-ului din Tara Galilor privind Afganistanul.

42. Timp de peste un deceniu, Aliatii NATO si statele partenere din intreaga lume au fost alaturi de Afganistan in cea mai mare operatie din istoria Aliantei. Acest efort fara precedent a intarit securitatea globala si a contribuit la asigurarea unui viitor mai bun pentru barbatii, femeile si copiii afgani. Ne exprimam recunostinta fata de personalul afgan si international care si-a dat viata ori a fost ranit in acest efort.

43. Odata cu incheierea ISAF in decembrie 2014, natura si intinderea angajamentului nostru fata de Afganistan se vor modifica. Avem in vedere trei tipuri de activitati, care vor fi complementare si se vor sustine reciproc: pe termen scurt, Aliatii NATO si statele partenere sunt gata sa continue instruirea, consilierea si sprijinirea Fortelor Nationale Afgane de Securitate (ANSF) dupa 2014 prin intermediul misiunii Resolute Support, care nu va indeplini sarcini de lupta; pe termen mediu, ne reafirmam angajamentul de a contribui la sustinerea financiara a ANSF; pe termen lung, ramanem decisi sa intarim parteneriatul NATO cu Afganistanul. Ne bizuim pe angajamentul si cooperarea Afganistanului.

44. Recunoastem importanta distincta a dezvoltarii cooperarii regionale si a relatiilor de buna vecinatate pentru securitatea si stabilitatea Afganistanului. Ramanem hotarati sa sprijinim poporul afgan in efortul de a edifica o tara stabila, suverana, democratica si unitara, in care prevaleaza statul de drept si buna guvernare, in care sunt pe deplin protejate drepturile omului, in mod special drepturile femeilor, inclusiv participarea deplina a acestora la procesul decizional, precum si drepturile copiilor. In activitatea noastra, alaturi de Guvernul Afganistanului si intreaga comunitate internationala, ne mentinem obiectivul de a nu mai fi amenintati vreodata de teroristi aflati in Afganistan. Angajamentul nostru fata de Afganistan va continua.

45. Salutam Forta Kosovo (KFOR) pentru rezultatele obtinute de-a lungul celor peste 15 ani, in indeplinirea mandatului sau, conform Rezolutiei Consiliului de Securitate al ONU 1244. KFOR va continua sa contribuie la asigurarea unui mediu de securitate sigur si stabil si a libertatii de miscare in Kosovo in stransa cooperare cu autoritatile din Kosovo si cu Uniunea Europeana, asa cum a fost deja convenit. KFOR va continua, de asemenea,  sa sprijine dezvoltarea unui Kosovo multi-etnic, pasnic si stabil. Alianta va continua sa ofere asistenta Fortei de Securitate Kosovo pe teren si va evalua in permanenta caracterul/natura unui (eventual) sprijin suplimentar pentru aceasta.

46. Vom continua sa mentinem o prezenta a KFOR robusta si credibila pentru a-si indeplini mandatul. O imbunatatire durabila a situatiei de securitate si implementarea cu succes a acordurilor convenite in dialogul facilitat de UE intre Belgrad si Pristina, vor permite NATO sa analizeze o posibila modificare a prezentei sale in teren. Orice reducere a trupelor sale va fi analizata in functie de repere si indicatori clari si va fi decisa in functie de conditiile din teren, si nu in functie de un anumit calendar.

47. Operatia Active Endeavour din Marea Mediterana va continua sa se adapteze pentru a face fata riscurilor de securitate intr-o zona de interes strategic pentru Alianta. Pirateria din Somalia nu a fost eradicata. NATO a contribuit la o reducere constanta a activitatii de piraterie in largul coastei somaleze prin intermediul Operatiei Ocean Shield, in coordonare cu alti actori internationali relevanti, inclusiv UE si alte state, potrivit deciziilor relevante adoptate. Am convenit sa continuam implicarea NATO in combaterea pirateriei in largul coastei somaleze pana la sfarsitul anului 2016, prin optimizarea utilizarii infrastructurii NATO. Ambele operatii contribuie la consolidarea capacitatii de supraveghere maritima a Aliantei, a interoperabilitatii si a implicarii partenerilor.

48. Responsabilitatea cea mai importanta a Aliantei este de a proteja si apara teritoriile si populatiile noastre impotriva atacurilor, dupa cum este specificat in articolul 5 al Tratatului de la Washington. Nimeni nu trebuie sa puna la indoiala hotararea NATO de a actiona in cazul in care securitatea unuia dintre Aliati ar fi amenintata. NATO va mentine intreaga gama de capabilitati necesare pentru descurajarea si apararea impotriva oricarei amenintari la adresa sigurantei si securitatii populatiilor noastre, oriunde o astfel de amenintare ar aparea.

49.  Descurajarea, bazata pe un mix relevant de capabilitati nucleare, conventionale si de aparare balistica, ramane un element central al strategiei noastre generale.

50.  Atata timp cat armele nucleare exista, NATO va ramane o alianta nucleara. Fortele nucleare strategice ale Aliantei, in special cele ale Statelor Unite, reprezinta garantia suprema pentru securitatea Aliatilor. Fortele nucleare independente ale Marii Britanii si Frantei au un rol de descurajare particular si contribuie la capacitatea generala de descurajare si la securitatea Aliantei. Circumstantele in care ar putea fi necesara analizarea folosirii armelor nucleare sunt extrem de indepartate.

51.  Fortele conventionale ale Aliatilor reprezinta o contributie esentiala la capacitatea de descurajare impotriva unei game largi de amenintari. Acestea contribuie la oferirea unei asigurari vizibile a coeziunii Aliantei, precum si la evidentierea capacitatii si angajamentului Aliantei de a raspunde preocuparilor de securitate ale fiecarui Aliat.

52. Apararea antiracheta joaca un rol complementar rolului armelor nucleare in vederea descurajarii; nu reprezinta un inlocuitor pentru acestea. Aceasta capabilitate are exclusiv un scop defensiv.
53. Controlul armamentelor, dezarmarea si neproliferarea continua sa joace un rol important in asigurarea obiectivelor de securitate ale Aliantei. Atat succesele, cat si esecurile inregistrate in aceste domenii pot avea un impact direct asupra nivelului de amenintari perceput de catre NATO. In acest context, este deosebit de importanta respectarea angajamentelor asumate in baza prevederilor tratatelor din domeniul dezarmarii si neproliferarii, inclusiv Tratatul privind fortele nucleare cu raza medie de actiune (Tratatul INF), care este un element important al securitatii euro-atlantice. In acest sens, Aliatii cer Federatiei Ruse sa mentina viabilitatea Tratatului privind fortele nucleare cu raza medie de actiune, prin asigurarea respectului deplin si verificabil al prevederilor acestuia.

54. Amenintarea proliferarii rachetelor balistice la adresa populatiilor, teritoriului si fortelor europene ale NATO continua sa creasca, iar apararea antiracheta constituie o componenta a unui raspuns mai amplu pentru contracararea acesteia. La Summit-ul de la Lisabona, in 2010, am decis sa dezvoltam capabilitatea NATO de aparare impotriva rachetelor balistice (BMD) pentru a indeplini sarcina noastra principala de aparare colectiva. Apararea antiracheta va deveni parte integrala a posturii de aparare generale a Aliantei si va contribui la indivizibilitatea securitatii Aliantei.

55. Obiectivul acestei capabilitati este de a furniza acoperire deplina si protectie pentru toate populatiile, teritoriul si fortele europene ale NATO impotriva amenintarilor crescande generate de proliferarea rachetelor balistice, avand la baza principiile indivizibilitatii securitatii Aliatilor si solidaritatii NATO, distribuirii echitabile a riscurilor si sarcinilor, precum si provocarii rezonabile, luand in considerare nivelul amenintarii, disponibilitatea si fezabilitatea tehnica potrivit celor mai recente evaluari comune ale amenintarii, agreate de Alianta. Daca eforturile internationale vor reduce amenintarile generate de proliferarea rachetelor balistice, capabilitatea NATO de aparare antiracheta se va adapta corespunzator.

56. La Summit-ul de la Chicago din 2012, am declarat atingerea Capabilitatii NATO BMD interimare ca prim pas relevant din punct de vedere operational, care ofera maximum de acoperire, corespunzator mijloacelor disponibile, pentru protectia populatiilor, teritoriului si fortelor europene Aliate din sud impotriva unui atac cu rachete balistice. Capabilitatea NATO BMD interimara este apta din punct de vedere operational.

57. Astazi, remarcam cu satisfactie ca dislocarea Aegis Ashore la Deveselu, Romania respecta calendarul pentru a fi finalizata la orizontul anului 2015. Aegis Ashore va fi pusa la dispozitia NATO si va furniza o crestere semnificativa a capabilitatii NATO BMD. Totodata, remarcam cu satisfactie dislocarea avansata a navelor Aegis cu capabilitati BMD la Rota, Spania. Pe fondul Capabilitatii interimare, nave Aegis cu capabilitati BMD vor putea fi puse suplimentar la dispozitia NATO.

58. Astazi, remarcam cu satisfactie ca au fost oferite contributii nationale voluntare suplimentare, iar un numar de Aliati dezvolta, inclusiv prin cooperare multinationala, sau achizitioneaza capabilitati BMD aditionale, care ar putea fi puse la dispozitia Aliantei. Obiectivul nostru ramane sa furnizam Aliantei o capabilitate NATO BMD operationala care sa furnizeze acoperire deplina si protectie pentru toate populatiile, teritoriul si fortele europene ale NATO, bazate pe contributii nationale voluntare, inclusiv pe senzori si interceptori finantati prin resurse nationale, pe aranjamente de gazduire si pe extinderea Capabilitatii Stratificate de Aparare Antiracheta in Teatrele de Operatii (ALTBMD). Doar sistemele de comanda si control ale ALTBMD si extinderea lor la apararea teritoriului sunt eligibile pentru finantarea din fonduri comune.

59. Remarcam potentialele oportunitati de cooperare in domeniul apararii antiracheta si incurajam Aliatii sa exploreze posibilitatea de a oferi contributii nationale voluntare suplimentare, inclusiv prin cooperare multinationala, pentru a furniza capabilitati relevante si de a utiliza sinergii potentiale pentru planificarea, dezvoltarea, achizitionarea si dislocarea lor. Totodata, remarcam ca BMD este vizata de doua proiecte de Aparare Inteligenta.

60. Similar tuturor operatiunilor NATO, va fi asigurat controlul politic deplin al Aliatilor asupra actiunilor militare intreprinse conform acestei capabilitati. In acest scop, vom continua sa aprofundam controlul politic al NATO BMD pe masura ce capabilitatea se dezvolta. Apreciem finalizarea analizei Aliantei asupra aranjamentelor necesare pentru capabilitatea interimara NATO BMD si remarcam ca Alianta va fi pregatita sa utilizeze contributii Aliate suplimentare pe masura ce acestea vor fi puse la dispozitia Aliantei. Dispunem totodata Consiliului sa urmareasca regulat implementarea capabilitatii NATO BMD, inclusiv inaintea reuniunilor ministeriale de externe si de aparare, si sa elaboreze un raport cuprinzator asupra progreselor inregistrate si problemelor ce necesita atentie pentru dezvoltarea sa viitoare, pana la urmatorul Summit.

61. Ramanem pregatiti sa colaboram cu state terte, de la caz la caz, pentru a creste ransparenta si increderea si pentru a spori eficienta apararii antiracheta. Au fost intreprinsi pasi initiali care ar putea conduce la diferite forme de cooperare cu state terte in domeniul apararii antiracheta. La fel ca la Chicago in 2012, reafirmam ca apararea antiracheta a NATO nu este indreptata impotriva Rusiei si nu va submina capabilitatile strategice de descurajare ale Rusiei. Apararea antiracheta a NATO este proiectata sa apere impotriva potentialelor amenintari venind din afara spatiului Euro-Atlantic.

62. Alianta reafirma angajamentul sau de lunga durata in domeniul controlului armamentelor, ca element cheie al securitatii euro-atlantice, si subliniaza importanta implementarii depline si a respectarii angajamentelor, pentru restabilirea increderii. Activitatea militara unilaterala a Rusiei in si in jurul Ucrainei a subminat pacea, securitatea si stabilitatea in regiune; respectarea selectiva a prevederilor Documentului Viena si Tratatului Cer Deschis, precum si refuzul de a pune in aplicare Tratatul privind Fortele Conventionale in Europa (CFE), au erodat impactul pozitiv al acestor instrumente de control al armamentelor. Aliatii fac un apel la Federatia Rusa sa respecte pe deplin aceste angajamente. Aliatii sunt hotarati sa mentina, sa intareasca si sa modernizeze regimul de control al armamentelor conventionale in Europa, pe baza principiilor fundamentale si a angajamentelor, inclusiv reciprocitate, transparenta si consimtamantul statului gazda.

63. La ultimul nostru Summit de la Chicago ne-am stabilit obiectivul ambitios de a realiza Fortele NATO 2020: moderne, forte strans conectate echipate, pregatite, instruite si comandate astfel incat sa fie in masura sa indeplineasca Nivelul de Ambitie NATO si in acest mod sa poata opera impreuna si cu partenerii in orice mediu. Consideram ca obiectivul ramane valid si reafirmam angajamentul nostru de a-l indeplini. Planul de Actiune al Aliantei pentru cresterea nivelului de reactie completeaza si intareste Fortele NATO 2020 prin imbunatatirea gradului nostru de pregatire si reactie, in ansamblu.

64. NATO are nevoie, acum mai mult ca niciodata, de forte moderne, robuste si capabile la un nivel ridicat de pregatire, in aer, la sol si pe mare, astfel incat sa faca fata provocarilor curente si viitoare. Suntem hotarati sa continuam sa intarim capabilitatile noastre. Astfel, astazi am agreat Pachetul referitor la Planificarea Apararii cu o serie de prioritati, precum intarirea si consolidarea pregatirii si exercitiilor; comanda si controlul, inclusiv pentru solicitarile de operatiuni aeriene; informatii, supraveghere si recunoastere; capacitatile NATO de apararea antiracheta, in concordanta cu deciziile luate la Summit-urile din 2010 de la Lisabona si din 2012 de la Chicago, inclusiv contributiile nationale voluntare; apararea cibernetica; precum si imbunatatirea soliditatii si pregatirii fortelor noastre terestre atat pentru apararea colectiva, cat si pentru raspunsul la crize. Indeplinirea acestor prioritati va creste capabilitatile colective ale Aliantei si va pregati mai bine NATO sa faca fata amenintarilor si provocarilor curente si viitoare. Am convenit acest Pachet pentru a orienta investitiile noastre in domeniul apararii si a imbunatati capacitatile de care Aliatii dispun la nivel national. In acest context, capacitatile aeriene intrunite necesita atentie pe termen lung.

65. Vom continua sa punem accentul pe cooperarea multinationala. Ca urmare a initiativei Sistemului Intrunit de Intelligence, Supraveghere si Recunoastere (JISR) lansata la Summit-ul nostru de Chicago, suntem in grafic pentru a furniza o capacitate operationala initiala de sprijinire a operatiilor NATO si a rotatiilor Fortei de Raspuns a NATO, incepand cu 2016. In acest context, notam progresul in dezvoltarea sistemului de Supraveghere Terestra al Aliantei care va deveni disponibil pentru dislocare operationala in 2017. In plus, Sistemul Aeropurtat de Avertizare Timpurie si Control al NATO va continua sa fie modernizat pentru a-si mentine deplina capacitate operationala. JISR este un exemplu al avantajelor derivate din cooperarea multinationala in dezvoltarea capacitatilor si utilizarea acestora intre Aliati, care permit beneficii semnificative in plan operational si la capitolul costuri. Pe aceeasi linie, o serie de Aliati au infiintat un grup multinational de utilizatori dedicat sistemului aerian pilotat de la distanta MQ-9, in special in vederea dezvoltarii interoperabilitatii si reducerii costurilor totale.

66. Similar, subliniem ca, de la momentul lansarii initiativei Apararii Inteligente la Summit-ul nostru de la Chicago, un numar din ce in ce mai mare de proiecte multinationale au fost infiintate pentru a ajuta Aliatii sa armonizeze cerintele, sa puna in comun resursele si sa obtina beneficii tangibile in materie de eficacitate operationala, precum si in ce priveste eficienta costurilor. Construim pe aceste baze pozitive, in special pentru a aborda cerintele prioritare ale Aliantei in materie de capacitati. In mod concret, doua grupuri de Aliati au hotarat sa lucreze asupra, respectiv la sporirea disponibilitatii Munitiilor de Inalta Precizie si la furnizarea unei capabilitati privind o baza aeriana dislocabila si au semnat Scrisori de Intentie in acest sens. Alte doua grupuri de Aliati au decis sa creeze proiecte concrete pentru ameliorarea schimburilor de informatii din domeniul JISR in operatii si Sistemul de Aparare Antiracheta, inclusiv in ce priveste pregatirea navala.

67. Astazi, am andosat de asemenea Conceptul Natiunilor-Cadru. Acesta se concentreaza pe grupuri de Aliati care lucreaza in format multinational pentru dezvoltarea in comun de forte si capacitati necesare Aliante, facilitate de o natiune cadru. Implementarea acestuia va contribui la echiparea Aliantei cu seturi de forte si capacitati coerente, in mod special in Europa. V ajuta la demonstrarea de catre Aliatii europeni a disponibilitatii de a face mai mult pentru securitatea noastra comuna si, de asemenea, de a ameliora balanta furnizarii de capacitati intre SUA si Aliatii europeni precum si intre Aliatii europeni insisi. Pentru a implementa acest concept, astazi, un grup de zece Aliati, avand Gemania ca natiune cadru si axandu-se pe dezvoltarea de capacitati, s-a angajat, prin intermediul unei scrisori comune, sa lucreze in mod sistematic impreuna sa aprofundeze si sa intensifice cooperarea pe termen lung, pentru a crea, in diferite configuratii, un numar de proiecte multinationale care sa abordeze domenii prioritare ale Aliantei vizand un spectru larg de capacitati. Aliatii se vor concentra initial pe crearea de seturi coerente de capacitati in domeniile suportului logistic, protectiei chimice, biologice, radiologice si nucleare; executarea focului de la sol, din aer si din mare; si cartiere generale mobile. Alt grup de sapte Aliati, avand Marea Britanie drept natiune cadru, a convenit astazi sa creeze Forta Expeditionara Intrunita (JEF), o forta dislocabila rapid, capabila sa conduca intregul spectru de operatii, de mare intensitate. JEF va facilita dislocarea eficienta a capacitatilor si unitatilor militare existente si in curs de formare. In plus, un grup de sase natiuni, avand Italia drept natiune cadru si in baza legaturilor regionale, se va concentra pe ameliorarea unui numar de capacitati Aliate din domenii precum stabilizarea si reconstructia, furnizarea de facilitatori, ameliorarea modului de utilizare a formatiunilor terestre si comanda si control. Sunt in curs de dezvoltare si alte grupari in conformitate cu Conceptul Natiunilor-Cadru.

68. Doi Aliati si-au anuntat intentia de creare a unei Forte Expeditionare Intrunite Combinate, care va fi operationala in 2016 si va fi disponibila pentru intreg spectrul de operatii, inclusiv cele de mare intensitate.

69. Continuam sa construim pe experienta castigata in operatii recente si sa ne imbunatatim interoperabilitate prin Initiativa Fortelor Conectate (CFI). Astazi, am andosat un pachet substantial aferent CFI care urmareste sase rezultate concrete, inclusiv exercitiul de mare vizibilitate Trident Juncture 2015, cu 25.000 de trupe, ce va fi gazduit de Spania, Portugalia si Italia; un program de exercitii mai amplu si mai intens incepand cu 2016; si un cartier general dislocabil pentru Comandamentul Componentei de Operatii Speciale. Ca o componenta cheie in furnizare Fortelor NATO 2020, Initiativa Fortelor Conectate ia in considerare intreaga paleta de misiuni, inclusiv cele mai solicitante, demonstrand astfel coeziune constanta si determinarea Aliantei. Furnizeaza structura pentru ca Aliatii sa se pregateasca si sa exerseze de o maniera coerenta; intareste intreaga paleta a instruirii multinationale si multiarme; promoveaza interoperabilitatea, inclusiv cu partenerii; si fructifica progresele in domeniul tehnologiei, cum ar fi cadrul Federativ al Interconectarii Misiunilor, care va spori schimbul de informatii in cadrul Aliantei si cu partenerii in sprijinul pregatirii, exercitiilor si operatiilor.

70. In acest context, NATO va continua sa lucreze indeaproape cu UE, dupa cum s-a stabilit, pentru a se asigura ca initiativele noastre Smart Defence si Pooling and Sharing sunt complementare si se intaresc reciproc si sprijina dezvoltarea de capacitati si interoperabilitatea in scopul evitarii duplicarilor si maximizarii eficientei la capitolul costuri. Salutam eforturile natiunilor NATO si statelor membre UE, in special in domeniile transportului strategic si realimentarii in zbor, sprijinului medical, supravegherii maritime, comunicatiilor satelitare si formarii, precum si eforturile mai multor natiuni in sfera sistemelor aeriene pilotate de la distanta. Salutam, de asemenea, eforturile nationale in aceste domenii precum si in altele depuse de Aliatii europeni si parteneri, care vor fi benefice ambelor organizatii. Succesul eforturilor noastre va continua sa depinda de transparenta reciproca si deschiderea dintre cele doua organizatii. Incurajam utilizarea cat mai extinsa a mecanismelor NATO-UE existente in acest scop.

71. Importanta economica si geopolitica a domeniului maritim in secolul 21 continua sa creasca. NATO trebuie sa se adapteze unui mediu de securitate maritim complex, mai aglomerat, cu dezvoltare rapida si impredictibilitate sporita. Acest aspect necesita o intarire a capabilitatilor maritime ale Aliantei, care nu ar trebui privite separat, ci ca parte integrala a instrumentelor NATO in vederea prezervarii intereselor Aliantei. Prin urmare, vom continua sa intensificam si sa extindem implementarea Strategiei Maritime Aliate, consolidand mai departe eficienta Aliantei in domeniul maritim si contributiile sale in ceea ce priveste descurajarea si apararea colectiva, managementul crizelor, securitatea prin cooperare si securitatea maritima. Vom revigora Fortele Navale Permanente ale NATO prin flexibilizarea procesului de generare a fortei si duratei contributiilor nationale, astfel incat acestea sa nu mai fie utilizate pentru operatiuni indelungate sau cu sarcini mai reduse ca profil. In plus, vom consolida educatia si instruirea acestora, valoarea exercitiului, in special la nivelele superioare. Vom incerca sa identificam modalitati de crestere suplimentara a eficientei intregului spectru de capabilitati maritime ale Aliantei. Implementarea Strategiei Maritime Aliate are in vedere elemente importante precum: o coordonare mai mare, cooperare si complementaritate intre organizatiile internationale relevante, inclusiv UE, potrivit deciziilor relevante adoptate, precum si cooperarea cu statele partenere si non-partenere. Apreciem adoptarea Strategiei de Securitate Maritima a UE in iunie 2014, care va aduce contributii potentiale la securitatea tuturor Aliatilor.

72. In timp ce Alianta priveste spre viitor, atacurile si amenintarile cibernetice vor continua sa devina din ce in ce mai frecvente, sofisticate si potential daunatoare. Pentru a face fata acestei provocari continue, am andosat documentul Politica intarita in domeniul apararii cibernetice, care contribuie la indeplinirea sarcinilor principale ale Aliantei. Documentul reafirma principiile indivizibilitatii securitatii Aliatilor, precum si ale preventiei, detectarii, rezistentei, recuperarii si apararii. Reaminteste faptul ca responsabilitatea fundamentala a NATO in domeniul apararii cibernetice este de a-si apara propriile retele, precum si faptul ca asistenta catre Aliati trebuie acordata in concordanta cu spiritul solidaritatii, cu sublinierea responsabilitatii Aliatilor de a-si dezvolta capacitatile relevante in vederea protejarii retelelor nationale. De asemenea, documentul mentioneaza faptul ca dreptul international, inclusiv dreptul international umanitar si Carta ONU, se aplica in domeniul cibernetic. Atacurile cibernetice pot atinge un nivel care sa ameninte prosperitatea, securitatea si stabilitatea nationala si Euro-atlantica. Impactul acestora poate fi la fel de daunator pentru societatile moderne ca si un atac conventional. Prin urmare, consideram ca apararea cibernetica este parte a sarcinii de baza a NATO privind apararea colectiva. O decizie pentru stabilirea situatiei in care un atac cibernetic ar putea sa conduca la invocarea art. 5 va fi luata de Consiliul Nord-Atlantic de la caz la caz.

73. Suntem hotarati determinati sa dezvoltam in continuare capacitatile noastre nationale in domeniul apararii cibernetice si vom intari securitatea cibernetica a retelelor nationale de care NATO depinde pentru indeplinirea sarcinilor principale, astfel incat sa ajutam la edificarea unei Aliante puternice si pe deplin protejata. Cooperarea stransa bilaterala si multilaterala joaca un rol cheie in ceea ce priveste intarirea capacitatilor de aparare cibernetica ale Aliantei. Vom continua sa integram apararea cibernetica in cadrul operatiunilor NATO si a planurilor operationale si de contingenta, precum si intarirea schimburilor de informatii, inclusiv in ceea ce priveste constientizarea anumitor situatii, intre Aliati. Parteneriatele puternice joaca un rol cheie in abordarea riscurilor si amenintarilor cibernetice. Prin urmare, vom continua sa ne angajam activ in chestiunile cibernetice impreuna cu natiunile partenere relevante, de la caz la caz, si cu alte organizatii internationale, inclusiv cu UE, dupa cum am agreat, si vom intensifica cooperarea cu operatorii economici prin intermediul Parteneriatului Cibernetic NATO-Operatori economici. Inovatiile si expertiza tehnologice din sectorul privat sunt cruciale pentru a da posibilitatea NATO si Aliatilor sa atinga obiectivele Politicii intarite in domeniul apararii cibernetice. Vom imbunatati nivelul activitatilor NATO de educatie, pregatire si exercitii in domeniul cibernetic. Vom dezvolta capacitatile cibernetice NATO construind, intr-o prima etapa, pe capacitatile cibernetice estoniene, luand in considerare, in acelasi timp, capacitatile si cerintele Scolii NATO privind Sistemele de Informatii si Comunicatii si alte entitati NATO de pregatire si educatie.

74. NATO recunoaste importanta unor industrii de aparare inclusive, sustenabile, inovative si competitive global, care includ intreprinderi mici si mijlocii, pentru dezvoltarea si sustinerea capacitatii nationale de aparare si bazei industriale si tehnologice din domeniul apararii in intreaga Europa si in America de Nord.

75. Proliferarea armelor nucleare si a altor arme de distrugere in masa (ADM), precum si a vectorilor purtatori ai acestora de catre state si actori ne-statali continua sa prezinte o amenintare pentru populatiile, teritoriile si fortele noastre. Alianta este hotarata construiasca o lume mai sigura pentru toti si sa creeze conditiile pentru o lume fara arme nucleare in concordanta cu Tratatul privind Neproliferarea Nucleara, intr-o maniera care promoveaza stabilitatea internationala si este bazata pe principiul securitatii nediminuate pentru toti. Abordarea provocarilor serioase ale proliferarii ramane o prioritate internationala urgenta.

76. Facem apel la Iran sa foloseasca oportunitatea extinderii Planului Comun de Actiune pana la 24 noiembrie 2014 pentru a face alegerile strategice care vor reinstaura increderea in natura exclusiv pasnica a programului sau nuclear. Facem in continuare un apel catre Iran sa se conformeze deplin obligatiilor sale internationale, inclusiv toate rezolutiile relevante ale Consiliului de Securitate ONU si ale Consiliului Guvernatorilor Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA). Subliniem, totodata, importanta cooperarii Iranului cu AIEA pentru rezolvarea tuturor problemelor in suspensie, in mod deosebit a celor legate de posibila dimensiune militara a programului sau nuclear.

77. Suntem profund ingrijorati de programele nucleare si balistice si de activitatile de proliferare intreprinse de Republica Populara Democrata Coreeana (RPDC) si facem un apel catre acest stat pentru a se conforma pe deplin rezolutiilor Consiliului de Securitate al ONU si Declaratiei Comune din 2005 a Discutiilor in format hexagonal. Solicitam RPDC sa abandoneze toate programele nucleare si balistice existente, intr-o maniera completa, verificabila si ireversibila, precum si sa inceteze imediat toate activitatile legate de aceste programe. Condamnam, cu fermitate, lansarea din decembrie 2012, de catre RPDC, cu utilizarea tehnologiei specifice rachetelor balistice, testul nuclear efectuat de RPDC in luna februarie 2013, precum si alte diverse lansari de rachete balistice cu raza scurta si medie, incepand cu luna februarie 2014. Solicitam RPDC sa se abtina de la orice alte teste nucleare, de la lansari care utilizeaza tehnologia rachetelor balistice, precum si de la orice alte provocari.

78. Viitoarea Conferinta de revizuire a Tratatului privind Neproliferarea Nucleara (NPT), din 2015, constituie o oportunitate pentru statele parti de a reafirma sprijinul pentru acest Tratat, precum si pentru pilonii sai privind neproliferarea, dezarmarea si utilizarea pasnica a energiei nucleare. Aliatii sprijina eforturile depuse pentru succesul acestei conferinte. Facem un apel pentru aderarea universala la Tratat si pentru respectarea NPT si a Protocolului Aditional al Acordului de Garantii Nucleare AIEA si solicitam punerea in aplicare, pe deplin, a Rezolutiei 1540 a Consiliului de Securitate al ONU si salutam continuarea eforturilor in baza Rezolutiei 1977. Facem un apel catre toate statele sa se angajeze in combaterea efectiva a proliferarii armelor de distrugere in masa, prin universalizarea Conventiei pentru Interzicerea Armelor Chimice, Conventiei pentru Interzicerea Armelor Biologice si Toxice, Tratatului pentru Interzicerea Totala a Testelor Nucleare si prin Initiativa de Securitate in domeniul Proliferarii. De asemenea, facem un apel catre toate statele sa continue procesul de consolidare a securitatii materialelor nucleare si surselor radioactive, in interiorul granitelor lor, asa cum au fost invitate sa procedeze la Summit-ului Securitatii Nucleare din 2010 (Washington), din 2012 (Seul) si din 2014 (Haga). Ne vom asigura, de asemenea, ca NATO se pozitioneaza pentru contracararea amenintarilor chimice, biologice si radionucleare, (CBRN), inclusiv prin intermediul Task-Force-ului Intrunit Combinat in domeniul CBRN.

79. Terorismul reprezinta o amenintare directa asupra securitatii cetatenilor din tarile NATO si, in sens mai larg, asupra stabilitatii si prosperitatii internationale si va ramane o amenintare in viitorul predictibil. Este o amenintare globala care nu cunoaste granite, nationalitate sau religie; o provocare cu care comunitatea internationala trebuie sa lupte si pe care trebuie sa o abordeze impreuna. Reafirmam angajamentul nostru de a lupta impotriva terorismului cu neclintita determinare in concordanta cu dreptul international si principiile Cartei ONU. Aliatii NATO sunt expusi unei game variate de amenintari teroriste. NATO trebuie sa joace un rol, inclusiv prin intermediul cooperarii militare cu partenerii sai pentru a construi capacitatile acestora de a  face fata unor astfel de amenintari, precum si prin intarirea schimbului de informatii. Fara a aduce vreun prejudiciu legislatiei sau responsabilitatilor nationale, Aliatii se vor stradui continuu sa fie informati la zi in ceea ce priveste amenintarea evolutiva din partea terorismului; sa se asigure ca dispune de capacitatile adecvate pentru a preveni, proteja impotriva si a raspunde amenintarilor teroriste; si sa se angajeze alaturi de parteneri si alte organizatii internationale, dupa caz, pentru promovarea intelegerii reciproce si cooperarii practice in vederea sprijinirii Strategiei Globale Contra Terorismului a ONU, inclusiv in domenii precum Managementul Riscului Explozibililor. Construind pe baza Programului nostru de Lucru privind Apararea Impotriva Terorismului, vom continua sa imbunatatim capacitatile si tehnologiile noastre, inclusiv apararea impotriva Dispozitivelor Explozive Improvizate si a amenintarilor Chimice, Biologice, Radiologice si Nucleare. Vom mentine problematica terorismului si a amenintarilor asociate la un nivel ridicat pe agenda de securitate a NATO.

80. Tarile membre NATO formeaza o comunitate unica de valori, devotata principiilor libertatii individuale, democratiei, drepturilor omului si statului de drept. Alianta este convinsa ca aceste valori comune si securitatea noastra sunt mai puternice atunci cand actionam impreuna cu reteaua noastra vasta de parteneri din intreaga lume. Vom continua sa contribuim in mod activ la intarirea securitatii internationale prin intermediul parteneriatelor cu tarile relevante si cu alte organizatii internationale, in conformitate cu Politica noastra a Parteneriatelor de la Berlin.

81. Parteneriatele sunt si vor continua sa reprezinte un element esential al modului in care functioneaza NATO. Partenerii au actionat impreuna cu noi in Afganistan, Kosovo si in alte operatii, platind cu sacrificii alaturi de trupele Aliantei si au actionat impreuna cu noi pentru combaterea terorismului si a pirateriei. Partenerii aduc contributii semnificative la activitatile noastre practice de cooperare in cateva domenii diferite, inclusiv in ceea ce priveste Trust Fund-urile. Impreuna cu partenerii nostri am construit o retea extinsa pentru asigurarea securitatii prin cooperare. Aliatii sunt hotarati sa mentina aceasta mostenire si sa construiasca pe baza oferita de aceasta, intrucat parteneriatele noastre joaca un rol crucial in promovarea pacii si a securitatii internationale. De aceea, la acest Summit, ne exprimam angajamentul comun de a consolida cooperarea practica si dialogul politic cu partenerii nostri care impartasesc viziunea noastra privind asigurarea securitatii prin cooperare intr-o ordine internationala bazata pe suprematie dreptului. Vom continua sa construim capacitati de aparare si interoperabilitate prin intermediul unor initiative precum Programul de Perfectionare a Educatiei in Domeniul Apararii si Programul de Dezvoltare Profesionala. Vom continua, de asemenea, sa promovam transparenta, controlul si integritatea in sectoarele apararii din tarile interesate prin Programul de Edificare a Integritatii.

82. In acest an, am sarbatorit 20 de ani de la infiintarea Parteneriatului pentru Pace (PfP). PfP si Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic sunt si vor continua sa faca parte din viziunea noastra despre o Europa unitara, libera si care se bucura de pace. Acestea au dat nastere unor legaturi politice din Europa, prin Caucaz, pana in Asia Centrala. Acestea au constituit, de asemenea, baza cooperarii practice pentru combaterea amenintarilor comune la adresa securitatii noastre, inclusiv in domeniul securitatii umane. Forta motrice a acestei cooperari o constituie valorile si principiile comune la care au aderat toti Aliatii si partenerii in documentele fondatoare ale PfP. Acestea includ angajamentul de a se abtine de la folosirea fortei sau amenintarea cu folosirea fortei impotriva integritatii teritoriale sau a independentei politice a oricarui stat, de a respecta frontierele recunoscute la nivel international si de a solutiona orice disputa prin mijloace pasnice. Aceste principii sunt la fel de importante astazi ca oricand si trebuie sa fie promovate in mod neechivoc in intreaga comunitate euro-atlantica.

83. Ne reafirmam angajamentul in privinta Dialogului Mediteranean (MD) si a Initiativei de Cooperare de la Istanbul (ICI), precum si a principiilor care stau la baza acestora. MD si ICI sunt in continuare doua formate de parteneriat complementare, desi distincte. Privim cu interes aprofundarea dialogului nostru politic si a cooperarii noastre practice in cadrul ambelor forumuri, construind pe baza oferita de multi ani de progres constant. Ne manifestam in continuare deschiderea pentru a accepta noi membri din regiunea mediteraneana si din regiunea Orientului Mijlociu in aceste forumuri.

84. In acest an sarbatorim, de asemenea, 20 de ani de la infiintarea Dialogului Mediteranean. Astazi, intrucat regiunea mediteraneana se confrunta cu provocari de securitate enorme cu o gama larga de implicatii pentru securitatea euro-atlantica, importanta acestui forum, care aduce impreuna tari cheie de la granita sudica a NATO, este mai evidenta decat oricand. Intarirea dimensiunii politice a MD va contribui la combaterea riscurilor din regiune. Suntem pregatiti sa continuam sa cooperam cu partenerii nostri din MD pentru a beneficia de cele mai multe dintre oportunitatile oferite de parteneriatele lor cu NATO, inclusiv de programele de parteneriat si cooperare individuale.

85. Sarbatorim, de asemenea, 10 ani de la infiintarea Initiativei de Cooperare de la Istanbul (ICI), care a contribuit in tot acest timp la promovarea intelegerii si a cooperarii in domeniul securitatii cu partenerii nostri din regiunea Golfului. Ii incurajam pe partenerii nostri din cadrul ICI sa dea dovada de initiativa pentru a beneficia pe deplin de oportunitatile oferite de parteneriatul lor cu NATO, inclusiv de programele de parteneriat si cooperare individuale.

86. Ne intensificam, de asemenea, eforturile pentru a interactiona cu si a ne deschide spre acei parteneri din intreaga lume care pot contribui semnificativ la abordarea preocuparilor comune din domeniul securitatii. Politica Parteneriatelor de la Berlin a creat oportunitati sporite pentru aceste tari de a coopera cu NATO in mod individual, la nivel politic si practic. Salutam faptul ca unii dintre partenerii nostri din intreaga lume au profitat de aceste oportunitati prin sprijinul oferit pentru operatii si implicarea lor in cooperarea in domeniul securitatii si dialogul pentru a spori intelegerea comuna a intereselor noastre comune de securitate.

87. Vom cauta, de asemenea, sa dezvoltam in continuare relatiile cu organizatiile regionale si internationale relevante, precum Consiliul de Cooperare al Golfului si Liga Araba, si sa ramanem deschisi in privinta implicarii altora, inclusiv in contextul crizelor regionale.

88. Intrucat operatiile combatante din Afganistan se incheie, ne vom asigura ca legaturile create intre fortele armate din tarile Aliate si cele partenere vor ramane la fel de puternice ca intotdeauna. Am luptat impreuna. Ne concentram acum asupra pregatirii si a instruirii in comun. De aceea am adoptat o Initiativa cuprinzatoare privind Interoperabilitatea cu Partenerii pentru a ne consolida capacitatea de a combate impreuna cu partenerii nostri provocarile de securitate. Aici in Tara Galilor, ministrii nostri ai apararii au lansat Platforma de Interoperabilitate, in cadrul unei intalniri cu 24[1] de parteneri, care si-au demonstrat angajamentul de a-si consolida interoperabilitatea cu NATO. Acesti parteneri au fost invitati sa coopereze cu noi pentru a asigura progresul dialogului si cooperarii practice pe teme din domeniul interoperabilitatii. Ministrii apararii s-au intalnit, de asemenea, cu cinci parteneri[2] care aduc contributii deosebit de semnificative la operatiile NATO pentru a aborda tema aprofundarii in continuare a dialogului si cooperarii practice ca parte a oportunitatilor sporite din cadrul Initiativei privind Interoperabilitatea cu Partenerii. Suntem pregatiti sa analizam posibilitatea includerii si a altor parteneri  in masura in care contributiile si interesele lor o vor justifica.

89. Astazi, am decis sa lansam Initiativa privind Construirea Capacitatilor de Aparare si de Securitate Conexe pentru a ne intari angajamentul fata de tarile partenere si a ajuta Alianta sa proiecteze stabilitate fara dislocarea unor forte combatante numeroase, ca parte a contributiei de ansamblu a Aliantei la securitatea si stabilitatea internationale si prevenirea conflictelor. Initiativa se bazeaza pe expertiza extinsa a NATO in privinta sprijinului, consilierii si asistentei oferite tarilor pentru construirea capacitatilor de aparare si securitate conexe. Pe baza cooperarii noastre stranse si in urma solicitarilor lor, am convenit sa oferim oportunitatea de a beneficia de aceasta initiativa Georgiei, Iordaniei si Republicii Moldova. De asemenea, suntem pregatiti sa invitam si alti parteneri interesati, ne-parteneri si sa cooperim cu organizatii internationale si regionale care au interesul sa-si dezvolte capacitatile lor de aparare si securitate conexe prin intermediul acestei initiative, pe baza solicitarilor primite din partea acestora. Reafirmam deschiderea NATO de a oferi sprijin Libiei in domeniul construirii capacitatilor de aparare si securitate conexe atunci cand conditiile o vor permite. Vom depune aceste eforturi in complementaritate si stransa cooperare cu alte organizatii internationale, in special cu Organizatia Natiunilor Unite, Uniunea Europeana si Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa, dupa caz. Unele tari partenere pot oferi ele insele viziuni si contributii la eforturile NATO de construire a capacitatilor. Salutam desemnarea secretarului general adjunct al NATO in calitatea de Coordonator Special pentru Construirea Capacitatilor de Aparare, precum si infiintarea unui centru militar in cadrul Structurii de Comanda a NATO, pentru a asigura un raspuns oportun, coerent si eficient al Aliantei, luand in calcul eforturile depuse de parteneri si unii Aliati, pe baza de voluntariat.

90. Acordam o mare importanta asigurarii unei participari active a femeilor in prevenirea, managementul si solutionarea conflictelor, precum si in eforturile si cooperarea din perioadele post-conflict. Ramanem angajati in prevenirea conflictelor si violentelor sexuale si legate de problematica de gen. De la ultimul Summit de la Chicago, am facut progrese semnificative in implementarea Rezolutiei CSONU 1325 privind Femeile, Pacea si Securitatea si altor rezolutii colaterale. La acest moment, implementam rezultatele Revizuirii Implicatiilor Practice ale Rezolutiei CSONU 1325 privind operatiile. Impreuna cu partenerii nostri din Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic si alti parteneri[3], au fost dezvoltate o Politica Revizuita de Implementare si un Plan de Actiune privind Femeile, Pacea si Securitatea. Stabilirea unei pozitii permanente de Reprezentant Special al NATO pentru Femei, Pace si Securitate subliniaza implicarea si angajamentul activ al Aliantei in acest domeniu. S-a consolidat cooperarea NATO cu statele partenere, organizatiile internationale si societatea civila, si este necesara continuarea eforturilor in aceasta directie. Eforturile noastre continue de integrare a perspectivelor de gen in activitatile Aliantei in toate cele trei sarcini de baza ale NATO vor contribui la un NATO mai modern, mai pregatit si mai pro-activ. Am solicitat Consiliului sa pregateasca un raport de evaluare privind implementarea Rezolutiei CSONU 1325 si ale altor rezolutii colaterale pentru urmatorul nostru Summit.

91. Reafirmam angajamentul ferm al NATO pentru implementarea Rezolutiei CSONU 1612 si a altor rezolutii colaterale privind protectia copiilor afectati de conflicte armate si ramanem profund preocupati de efectele devastatoare ale conflictelor armate asupra copiilor. NATO va continua sa-si indeplineasca responsabilitatile, ca parte a efortului international mai larg si sa substantieze initiativele deja adoptate,in vederea integrarii adecvate a acestei problematici in planificarea si desfasurarea operatiilor si misiunilor, precum si in procesul de instruire, monitorizare si raportare. Prin urmare, in stransa cooperare cu ONU, NATO va evalua modalitatile de a fi pregatita, pentru a face fata oriunde si oricand s-ar putea confrunta cu problematica Copiii si Conflictele Armate.

92. Politica Usilor Deschise, conform Articolului 10 din Tratatul de la Washington, reprezinta unul dintre cele mai mari succese ale Aliantei. Rundele succesive de extindere a NATO au intarit stabilitatea si securitatea natiunilor noastre. Progresul ferm al integrarii euro-atlantice implica reforma, consolideaza securitatea colectiva si asigura stabilitatea necesara prosperitatii. Usile NATO vor ramane deschise tuturor democratiilor europene care impartasesc valorile Aliantei, care sunt dispuse si capabile  sa-si asume responsabilitatile si obligatiile ce decurg din calitatea de membru, care sunt in masura sa aplice principiile Tratatului si a caror integrare va contribui la securitatea spatiului nord-atlantic. Ne reafirmam angajamentul puternic pentru integrarea euro-atlantica a partenerilor care aspira sa se alature Aliantei, in baza meritelor individuale. Deciziile privind extinderea apartin doar NATO. Ne incurajam partenerii sa continue implementarea reformelor necesare si a deciziilor de promovare a aspiratiilor lor si de pregatire a procesului de integrare, iar noi vom continua sa le oferim sprijin politic si practic. Astazi, am andosat decizii care duc mai departe Politica Usilor Deschise, pe baza progresului individual al fiecaruia dintre partenerii care aspira sa se alature Aliantei.

93. NATO recunoaste eforturile semnificative ale Georgiei de a-si consolida democratia si de a-si moderniza fortele militare si institutiile de aparare. Salutam dezvoltarea democratica a Georgiei, inclusiv prin transferul pasnic al puterii ca urmare a alegerilor parlamentare si prezidentiale din 2012, respectiv 2013. Incurajam Georgia sa continue implementarea reformelor, inclusiv consolidarea institutiilor democratice, continuarea reformelor in justitie si asigurarea respectarii depline a statului de drept. NATO apreciaza, in mod deosebit, contributia substantiala a Georgiei la operatia ISAF si recunoaste sacrificiile facute de trupele georgiene in Afganistan. Impreuna cu oferta Georgiei de a participa la Forta de Raspuns a NATO, aceste contributii demonstreaza rolul Georgiei de contributor la securitatea noastra comuna. La Summit-ul din 2008, de la Bucuresti, am convenit ca Georgia va deveni membru al NATO si reafirmam toate elementele acelei decizii, ca si deciziile ulterioare. De atunci, Georgia a facut progrese semnificative si s-a apropiat de NATO prin implementarea de reforme ambitioase si valorificand Comisia NATO-Georgia si Programul National Anual. Consemnam ca relatia Georgiei cu Alianta contine instrumentele necesare pentru a continua avansarea Georgiei catre calitatea finala de membru al NATO. Astazi am andosat un pachet substantial pentru Georgia care include construirea de capacitati de aparare, pregatire, exercitii, relatii consolidate si oportunitati intarite pentru interoperabilitate. Aceste masuri au drept scop sa consolideze capabilitatile de aparare si interoperabilitate ale Georgiei cu Alianta, care vor ajuta Georgia sa avanseze in pregatirile sale spre calitatea de membru in Alianta.

94. Reiteram sprijinul nostru continuu pentru integritatea teritoriala si suveranitatea Georgiei in cadrul frontierelor ei recunoscute international. Salutam conformarea deplina a Georgiei la Acordul de incetare a focului mediat de UE si alte masuri multilaterale de construire a increderii. Salutam angajamentul Georgiei de a nu folosi forta si cerem Rusiei reciprocitate. Continuam sa cerem Rusiei sa renunte la recunoasterea regiunilor georgiene Osetia de Sud si Abhazia, ca state independente si sa-si retraga fortele din Georgia. Incurajam toti participantii la Discutiile de la Geneva sa joace un rol constructiv si, de asemenea, sa continue sa conlucreze strans cu OSCE, ONU si UE pentru cautarea unei solutii pasnice a conflictului in teritoriul recunoscut international al Georgiei.

95. Salutam progresul semnificativ realizat de Muntenegru in ceea ce priveste procesul de reforma si rolul sau constructiv in regiunea Balcanilor de Vest, precum si contributia sa la securitatea internationala, inclusiv prin contributia sa la angajamentul nostru in Afganistan. Ca recunoastere a progresului Muntenegrului in parcursul sau catre NATO, Alianta a convenit sa deschida discutii intensificate cu Muntenegru si a decis ca ministrii de externe sa evalueze progresele Muntenegrului, nu mai tarziu de sfarsitul anului 2015, pentru a decide daca Muntenegru va primi o invitatie de a se alatura Aliantei. Aceste discutii vor avea loc in conexiune cu procesul MAP (Membership Action Plan). Intre timp, incurajam Muntenegru sa-si continue eforturile in directia provocarilor ramase, in special cele cu privire la statul de drept si la finalizarea reformei sectorului de securitate. Salutam, de asemenea, cresterea sprijinului opiniei publice in Muntenegru pentru integrarea in NATO si incurajam continuarea eforturilor in acest domeniu.

96. Reiteram acordul convenit la Summit-ul de la Bucuresti din 2008, asa cum s-a intamplat si la Summit-urile ulterioare, de a adresa Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei[4] o invitatie de a se alatura Aliantei imediat ce este identificata, in cadrul ONU, o solutie acceptabila ambelor parti in privinta problemei numelui si recomandam cu fermitate intensificarea eforturilor in aceasta directie. O solutie timpurie si aderare ulterioara vor contribui la securitatea si stabilitatea regiunii. Incurajam si sprijinim continuarea eforturilor in procesul de reforma interna, in special in ceea ce priveste asigurarea unui dialog democratic eficient, libertatea mass-media, independenta justitiei si o societate multi-etnica pe deplin functionala bazata pe implementarea deplina a Acordului Cadru de la Ohrid. Incurajam, de asemenea, eforturi suplimentare de dezvoltare a relatiilor de buna vecinatatea. Apreciem contributia indelungata a Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei la operatiile noastre in rolul sau activ in cooperarea regionala. Apreciem, in mod deosebit, angajamentul solid al Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei pentru procesul de integrare in NATO.

97. Continuam sa sprijinim pe deplin aspiratiile de integrare ale Bosniei-Hertegovina. Ne exprimam increderea ca alegerile generale din octombrie se vor desfasura liber si democratic, si speram ca acestea vor genera o coalitie de guvernare eficienta, pregatita sa gestioneze aspectele legate de aspiratiile euro-atlantice ale statului. Luam nota de eforturile intreprinse incepand din 2012 de a ajunge la un acord politic privind inregistrarea in proprietatea statului a bunurilor imobile din domeniul apararii. Este regretabil ca s-au facut progrese putine pentru conformarea cu conditiile stabilite de ministrii afacerilor externe ai NATO la Tallinn, in aprilie 2010. Avand in vedere ca ministrii de externe aliati vor monitoriza activ evolutiile, incurajam conducerea Bosniei-Hertegovina sa faca pasii necesari astfel incat primul sau ciclu Membership Action Plan (MAP) sa fie activat car mai curand. Apreciem contributiile Bosniei-Hertegovina la operatiile conduse de NATO si salutam rolul constructiv in dialogul si securitatea regionale.

98. Aici, in Tara Galilor, ministrii nostri de externe s-au intalnit cu omologii lor din Bosnia-Hertegovina, Georgia, Muntenegru si Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei. Ministrii au discutat progresele obtinute de aceste state, procesul de integrare euro-atlantica si alte aspecte-cheie ale Summit-ului, inclusiv situatia internationala de securitate. NATO este recunoscator acestor parteneri pentru contributiile lor semnificative pe care acestia continua sa le faca in sprijinul obiectivelor NATO si ale stabilitatii si securitatii internationale.

99. In lumina experientelor operationale inregistrate de NATO si a mediului de securitate complex in evolutie, o abordare cuprinzatoare politica, civila si militara are o importanta esentiala in gestionarea crizelor si asigurarea securitatii prin cooperare. Mai mult decat atat, aceasta contribuie la asigurarea eficientei securitatii si apararii noastre comune, fara a prejudicia angajamentele Aliantei referitoare la apararea colectiva. Astazi, reafirmam deciziile noastre adoptate la Summit-urile de la Lisabona si Chicago. Abordarea cuprinzatoare faciliteaza asigurarea unei coerente sporite la nivelul propriilor structuri si activitati ale NATO. Mai mult decat atat, NATO si-a dezvoltat o capabilitate civila redusa, dar adecvata in conformitate cu deciziile Summit-ului de la Lisabona. Ca parte a contributiei NATO la o abordare cuprinzatoare a comunitatii internationale, ne vom consolida cooperarea cu tarile partenere si alti actori, inclusiv cu alte organizatii internationale, ca Organizatia Natiunilor Unite, Uniunea Europeana si Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa, precum si cu organizatii neguvernamentale, in conformitate cu deciziile adoptate. Ne vom asigura ca lectiile invatate relative la abordarea cuprinzatoare, inclusiv din ISAF, vor fi continuate si aplicate la diferite componente ale activitatii Aliantei, precum si la noile initiative, incluzand, dupa caz, Planul de actiune al Aliantei pentru cresterea capacitatii de reactie, Initiativa Fortelor Conectate, Construirea Capacitatilor de Aparare si in Domenii de Securitate Conexe si Initiativa de Interoperabilitate cu Partenerii.

100. In spiritul abordarii cuprinzatoare si in lumina unui mediu de securitate schimbator in Europa, ministrii nostri de externe s-au intalnit cu Inaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate, cu Presedintele in exercitiu al OSCE si Secretarul General al Consiliului Europei pentru a discuta aprofundarea cooperarii. Intr-un moment in care valorile si principiile care stau la baza institutiilor importante din spatiul Euro-Atlantic sunt supuse provocarilor, Aliatii subliniaza necesitate de a conlucra pentru a asigura indeplinirea obiectivului impartasit al unei Europe intregi, libere si care sa se bucure de pace. Asteptam cu nerabdare continuarea dialogului pentru indeplinirea acestui obiectiv.

101. Cooperarea NATO cu Organizatia Natiunilor Unite consolideaza securitatea internationala. Salutam dialogul politic derulat constant intre cele doua organizatii pe teme de interes comun. Suntem incurajati de cooperarea practica sporita dintre personalul organizatiilor noastre, inclusiv schimburile privind cele mai bune practici si lectii invatate in operatii, activitati de formare si exercitii, si impartasirea expertizei. Exprimam angajamentul de a explora modalitati in vederea intaririi sprijinului practic acordat operatiilor de mentinere a pacii desfasurate de ONU, inclusiv prin aprofundarea cooperarii dintre NATO si ONU in edificarea de capacitati in domeniul apararii si sferei de securitate.

102. Uniunea Europeana ramane un partener unic si esential pentru NATO. Cele doua organizatii impartasesc valori comune si interese strategice. In spiritul deplinei deschideri reciproce, transparentei, complementaritatii si respectului pentru autonomia si integritatea institutionala atat a NATO, cat si a UE, precum si in concordanta cu cele agreate de cele doua organizatii, vom continua sa conlucram strans in operatii de gestionare a crizelor, sa extindem consultarile politice si sa promovam complementaritatea celor doua organizatii pentru a spori securitatea si stabilitatea comune. Mediul strategic actual a evidentiat necesitatea de a consolida si mai mult parteneriatul nostru strategic si de a intari eforturile comune, precum si mesajul nostru comun.

103. NATO recunoaste importanta unei aparari europene mai puternice si mai capabile, care va conduce la intarirea NATO, va ajuta la sporirea securitatii tuturor Aliatilor si va genera o distributie echitabila a sarcinilor, beneficiilor si responsabilitatilor derivate din statutul de membru al Aliantei. In acest context, salutam deciziile statelor membre UE de a intari apararea europeana si capacitatea de gestionare a crizelor, inclusiv la Consiliul European din decembrie 2013.

104. Exprimam interesul pentru continuarea dialogului si cooperarii dintre NATO si UE. Consultarile noastre s-au extins pentru a acoperi teme care preocupa ambele organizatii, inclusiv provocari de securitate cum ar fi apararea cibernetica, proliferarea armelor de distrugere in masa, combaterea terorismului si securitatea energetica. Vom cauta, de asemenea, sa lucram mai strans intr-o serie de alte domenii, inclusiv securitatea maritima, constructia de capacitati in domeniul apararii si securitatii si sa abordam amenintarile hibride, in concordanta cu deciziile luate.

105. Aliatii care nu sunt membri ai UE continua sa aiba contributii semnificative la eforturile UE de consolidare a capacitatilor sale de solutionare a provocarilor comune de securitate. Pentru parteneriatul strategic dintre NATO si UE, implicarea cat mai extinsa a Aliatilor ce nu sunt membri UE in aceste eforturi este esentiala. Incurajam masuri reciproce suplimentare in aceasta arie pentru a sprijini un parteneriat strategic intarit.

106. Salutam raportul Secretarului General privind relatiile NATO–UE. Il incurajam sa continue sa lucreze indeaproape cu Inaltul Reprezentant al UE si cu liderii altor institutii UE relevante pentru numeroasele domenii de cooperare aferente parteneriatului strategic NATO – UE si sa inainteze un raport Consiliului in timp util pana la viitorul Summit.

107. In concordanta cu activitatile sale cele mai recente in contextul crizei dintre Rusia si Ucraina, OSCE joaca un rol important in solutionarea provocarilor de securitate din zona euro-atlantica. Sprijinim pe deplin eforturile depuse de OSCE si continuam sa lucram indeaproape cu OSCE in domenii precum prevenirea si solutionarea conflictelor, reabilitarea post-conflict si sa abordam noile amenintari de securitate. Suntem hotarati sa aprofundam cooperarea noastra atat la nivel politic, dar si operational, in toate domeniile de interes.

108. Salutam accentul sporit plasat de Uniunea Africana pe solutionarea amenintarilor de securitate transnationale, si eforturile sale in crestere de edificare a capacitatii africane pentru a raspunde rapid la conflicte emergente. Incurajam o cooperare politica si practica aprofundata  intre NATO si Uniunea Africana pentru a sprijini crearea de catre UA a unei capacitati africane de [mentinere] a pacii si securitatii mai robuste. La cererea Uniunii Africane, NATO va continua sa ofere sprijin tehnic si este pregatita sa exploreze, in consultare cu UA, oportunitati de extindere a asistentei logistice, in domeniul formarii si planificarii, in sprijinul trupelor africane de mentinere a pacii. Salutam progresul recent in ceea ce priveste crearea unui cadru legal adecvat pentru cooperarea NATO – UA.

109. O aprovizionare constanta si sigura cu energie, diversificarea rutelor, a furnizorilor si a resurselor energetice, precum si interconectivitatea retelelor de energie au in continuare o importanta critica. In timp ce aceste chestiuni sunt in primul rand in responsabilitatea guvernelor nationale si a altor organizatii internationale, NATO urmareste cu atentie schimbarile relevante din domeniul securitatii energetice, inclusiv in ceea ce priveste criza ruso-ucrainiana si instabilitatea in crestere din Orientul Mijlociu si Nordul Africii. Vom continua sa ne consultam si sa dezvoltam capacitatea noastra de a contribui la securitatea energetica, concentrandu-ne pe zonele unde NATO poate aduce un plus de valoare. In special, vom intari capacitatea noastra de constientizare asupra dezvoltarilor din domeniul energetic cu implicatii de securitate asupra Aliatilor si Aliantei; vom dezvolta in continuare competenta NATO in ceea ce priveste sprijinirea protectiei infrastructurii energetice critice; si vom continua sa lucram in vederea imbunatatirii semnificative a eficientei energetice a fortelor noastre militare si, in acest sens, am luat nota de Cadrul de Aparare Verde. De asemenea vom imbunatati eforturile in ceea ce priveste pregatire si educatia, vom continua sa ne implicam cu tarile partenere, de la caz la caz, si sa ne consultam cu organizatiile internationale relevante, inclusiv cu Uniunea Europeana, dupa caz. Astazi am luat nota de raportul de progres privind rolul NATO in domeniul securitatii energetice si am insarcinat Consiliul sa continue sa rafineze rolul NATO in domeniul securitatii energetice in concordanta cu principiile si directivele agreate la Summit-ul de la Bucuresti si directiile oferite de Summit-urile subsecvente si de Conceptul Strategic. Am dat sarcina Consiliului sa redacteze un nou raport de progres pentru urmatorul Summit.

110. Constrangeri cheie de mediu si resurse, inclusiv riscuri medicale, schimbari climatice, putinatatea resurselor de apa si cresterea nevoilor energetice vor continua sa marcheze mediul de securitate viitor in domenii de interes pentru NATO si vor continua sa aiba potentialul de a afecta semnificativ operatiile si planificarea NATO.

111. La Summit-ul de la Lisabona din 2010, Aliatii au convenit asupra unui program ambitios de reforma incluzand revizuiri ale Agentiilor si Structuri de Comanda ale NATO; reforma resurselor; reforma cartierelor generale si o revizuire deplina a tuturor structurilor angajate in dezvoltarea de capacitati NATO. Sefii de state si de guvern au luat nota de progresele in domeniu la Summit-ul de la Chicago din 2012. De atunci, NATO si-a continuat reforma prin instituirea de noi politici, transformarea structurilor sale si simplificarea procedurilor pentru ameliorarea eficientei si pentru a se asigura ca Alianta este agila si in masura sa raspunda la multiplele provocari si amenintari cu care se confrunta.

112. NATO s-a adaptat pentru a permite continuarea reformei financiare, a fructificat eforturile Staff-ului International si a Staff-ului Militar International si si-a dezvoltat Structura de Comanda si a atins un nivel de coerenta mai mare intre Agentiile sale. Desi au fost realizate progrese semnificative in procesul de reforma al Aliantei, initiativele curente trebuie sa fie in continuare operationalizate si vor mai fi necesare eforturi suplimentare. Am decis ca este necesar sa se lucreze in continuare in domenii precum concretizarea capacitatilor finantate in comun, reformarea administratiei, transparentei si responsabilitatii, in special in ceea ce priveste managementul resurselor financiare ale NATO. Asteptam cu interes un nou raport privind progresele in legatura cu aceste reforme pana la urmatorul nostru Summit.

113. Ne exprimam aprecierea pentru generoasa ospitalitate care ne-a fost oferita de catre Guvernul Marii Britanii si populatiei din Tara Galilor. Deciziile pe care le-am adoptat la acest Summit ne vor ajuta sa mentinem in siguranta natiunile si cetatenii nostri, sa mentinem legatura dintre Europa si America de Nord puternica, precum si stabilitatea in regiunea noastra si in intreaga lume. Ne vom reintalni in Polonia in 2016.

[1] Armenia, Australia, Austria, Azerbaidjan, Bahrein, Bosnia-Hertegovina, Finlanda, Georgia, Irlanda, Iordania, Kazahstan, Republica Coreea, Republica Moldova, Mongolia, Muntenegru, Maroc, Noua Zeelanda, Serbia, Suedia, Elvetia, Macedonia, Ucraina, Emiratele Arabe Unite si Japonia.
[2]Australia, Finlanda, Georgia, Iordania si Suedia.
[3] Afganistan, Australia, Japonia, Iordania, Noua Zeelanda si Emiratele Arabe Unite.
[4] Turcia recunoaste Republica Macedonia potrivit numelui sau constitutional.